Legislatura 2020 - 2024 se încheie, iar Senatul va intra, de vineri, într-o nouă perioadă, cu senatori din şapte formaţiuni politice - PSD, AUR, PNL, USR, SOS România, UDMR şi POT -, care au depăşit pragul electoral la alegerile parlamentare din 1 decembrie.

În legislatura care se încheie pe 19 decembrie, Senatul a avut patru preşedinţi: Anca Dragu (USR PLUS, 21 decembrie 2020 - 23 noiembrie 2021), Florin Cîţu (PNL, 23 noiembrie 2021 - 29 iunie 2022), Alina Gorghiu (PNL), care a asigurat interimatul funcţiei în perioada 29 iunie 2022 - 13 iunie 2023 şi Nicolae Ciucă (PNL, 13 iunie 2023 şi până în prezent).

XXX

Lideri ai grupurilor parlamentare din Senat şi parlamentari care au obţinut un nou mandat au perceput diferit legislatura care se încheie: fie "pozitivă" din punct de vedere al rezultatelor, fie "cu o dinamică accentuată" sau, la polul opus, ca "una dintre cele mai nefaste perioade pentru România postdecembristă".

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

*** Vicepreşedintele PSD al Senatului, Robert Cazanciuc, consideră că legislatura 2020 - 2024 a fost marcată de foarte multe provocări, dar şi realizări, fiind una dintre cele mai complexe legislaturi din istoria României de după Revoluţia din decembrie 1989.

"Mandatul a început sub provocările pandemiei, eu însumi fiind în spital, la finalul anului 2020, bolnav de COVID. Prima parte a legislaturii a fost marcată de pachetul legislativ necesar gestionării pandemiei de COVID. PSD a decis să intre la guvernare, printr-un acord politic PSD - PNL. Chiar dacă au fost discuţii că nu este bine din punct de vedere politic, pentru România a fost soluţia corectă. După lupta pentru ocrotirea sănătăţii românilor, am luat măsuri pentru protejarea economiei lovite în plin de efectele pandemiei, am făcut faţă cu succes crizei energetice, corelată cu izbucnirea războiului din Ucraina. Parlamentul a luat atitudine şi a adoptat legi prin care şi-a respectat angajamentele ca membru NATO şi UE. Legile Justiţiei intrate în vigoare la finalul anului 2022 au permis României închiderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi intrarea în Schengen", a declarat, pentru AGERPRES, Robert Cazanciuc.

Modificări legislative, iniţiate de senatorul Robert Cazanciuc, pe care Parlamentul le-a votat cu largă majoritate de voturi, au vizat reducerea numărului de accidente rutiere prin sancţionarea comportamentului care riscă să ducă la rănirea gravă sau chiar la uciderea unor persoane. Prima dintre ele, o iniţiativă de completare a Codului penal, cunoscută ca "Legea Anastasia" (intitulată astfel în memoria unei fetiţe accidentate mortal la 1 iunie 2022 în faţa casei de către un şofer care nu deţinea permis de conducere) prevede ca niciun şofer băut, drogat sau fără permis, care produce accidente mortale, să nu mai scape de executarea pedepsei cu închisoarea.

"Este de departe cel mai important act normativ al acestui mandat, pentru că, la un an de la intrarea în vigoare, are efecte foarte clare şi cuantificabile - a salvat vieţi: sunt mai puţine decese provocate de accidente rutiere produse de şoferi băuţi sau drogaţi", a precizat Robert Cazanciuc.

O altă măsură pentru siguranţa circulaţiei rutiere a fost adoptată prin modificarea Legii privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri prin care şoferii prinşi cu alcoolemie mai mare de 0,8 la mie sau drogaţi nu mai pot redobândi permisul în decurs de până la 10 ani.

Alte modificări ale Codului penal au vizat extinderea protecţiei vieţii private, protecţia tinerilor şi copiilor împotriva abuzurilor sexuale, a traficului şi consumului de droguri.

"Pachetul legislativ adoptat este menit să prevină şi să combată cu mai mare fermitate şi eficienţă traficul de droguri prin: majorarea pedepselor privind finanţarea faptelor ce au legătură cu traficul şi consumul de substanţe psihoactive, confiscarea mijloacelor de producere a drogurilor, banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite prin valorificarea stupefiantelor, pedepsirea folosirii minorilor în derularea de operaţiuni cu droguri, reducerea la maximum a duratei în care consumatorii intră în programe de consiliere", a explicat senatorul social-democrat.

Două legi pentru consolidarea identităţii naţionale, adoptate de Senat în această legislatură, sunt Legea privind declararea bujorului ca floare naţională şi Legea privind marca poştală românească.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

*** Liderul grupului PNL din Senat, Daniel Fenechiu, consideră că în mandatul 2020 - 2024 "clasa politică nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor românilor".

"Raportat la rezultatul de la prezidenţiale şi de la alegerile parlamentare, unde românii ne-au aplicat un duş rece, rezultă că în mandatul 2020 - 2024 clasa politică nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor românilor. Totuşi, la final de mandat, trebuie să faci un bilanţ şi au fost câteva aspecte pozitive. Mandatul 2020 - 2024 a venit în pandemie şi în plină criză energetică. Faptul că am reuşit să asigurăm o guvernare stabilă a României, să obţinem condiţii şi finanţări bune din PNRR sunt, în opinia mea, aspecte pozitive. Am avut linişte şi România a putut practic să arate că este de partea proeuropeană şi proatlantică a lumii. Din păcate, dorinţa noastră de a asigura siguranţă, echilibre şi a satisface populaţia cu o serie de măsuri compensatorii la energie, la produse alimentare ş.a.m.d. a generat un deficit bugetar mare, care va trebui în mandatul următor readus în limitele Tratatului Uniunii Europene, adică la 3%", a declarat, la rândul său, pentru AGERPRES, liberalul Daniel Fenechiu.

În opinia sa, "nu a existat o reformă serioasă a instituţiilor statului, numărul de bugetari este în continuare foarte mare şi, din păcate, nu se regăseşte în calitatea serviciilor oferite cetăţenilor români".

"Liniştea şi stabilitatea sunt succese fără tăgadă, reforma pensiilor a mai rezolvat din zona nedreptăţilor, legislaţia privind organizarea judiciară, eliminarea pensiilor parlamentarilor. Sunt cam puţine, din păcate", a arătat Fenechiu.

Liderul senatorilor liberali şi-a exprimat speranţa ca viitorul Parlament "să înveţe din duşul rece al alegerilor, iar mandatul 2024 - 2028 să fie unul de reformă efectivă, care să scadă deficitul bugetar, să scadă datoria publică a României, să concretizeze continuitatea politicilor proeuropene şi proatlantice şi să ducă la modernizarea societăţii româneşti".

Foto: (c) Narcis Mircescu / Facebook

*** Liderul senatorilor USR, Narcis Mircescu, a reamintit că, în debutul legislaturii 2020 - 2024, Uniunea Salvaţi România s-a aflat la guvernare pentru opt luni, perioadă în care au fost iniţiate unele reforme.

"A fost o legislatură cu o dinamică accentuată. După trecerea de la putere în opoziţie, proiectele legislative ale USR au trecut mai greu şi unele bune au fost respinse sau sunt blocate în Parlament. (...) A fost o legislatură în care USR a fost pentru prima dată la guvernare - opt luni, alături de PNL şi UDMR. Am iniţiat reforme, multe însă nefinalizate. În urma demersului USR, pornit în 2017, parlamentarii nu mai beneficiază de pensii speciale. În urma deciziei Curţii Constituţionale, cele aflate în plată s-au menţinut, fiind un drept câştigat, dar pentru cei care nu au avut un mandat încheiat la data deciziei CCR nu se mai acordă aceste indemnizaţii", a precizat, pentru AGERPRES, Narcis Mircescu.

El a punctat că USR pledează pentru eliminarea pensiilor speciale şi pentru aleşii locali şi a subliniat că a promovat, continuu, proiectul "Masă caldă în şcoli", fiind din ce în ce mai mulţi copii care beneficiază de această facilitate.

Senatorul a amintit, de asemenea, că USR a avut "primele proiecte pentru eliminarea păcănelelor". "A trecut un proiect care rezolvă această problemă într-o mică măsură. (...) Vom continua demersurile şi pentru interzicerea reclamelor la jocurile de noroc", a adăugat el.

Totodată, în această legislatură a trecut tacit de Senat propunerea legislativă a USR prin care se dă posibilitatea autosesizării Comisiilor de etică din universităţi în cazul abuzurilor sexuale din spaţiul universitar şi se aşteaptă adoptarea proiectului şi de către Camera Deputaţilor, ca să devine lege.

Alte proiecte adoptate de Senat, menţionate de Narcis Mircescu, vizează monitorizarea calităţii aerului lângă depozitele de deşeuri, Codul Silvic, protejarea arborilor seculari, zona de antreprenoriat. "USR nu este mulţumit de forma în care au trecut Legile educaţiei. Încercăm să le amendăm", a punctat liderul senatorilor USR.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

*** Preşedintele AUR, George Simion, a calificat legislatura 2020 - 2024 drept "una dintre cele mai nefaste perioade pentru România postdecembristă".

"Corupţia sistemică a rămas neclintită, iar instituţiile democratice au fost sufocate, cu un Klaus Iohannis care s-a comportat mai degrabă ca un dictator decât ca un preşedinte al tuturor românilor. Aceşti patru ani au fost un simbol al trădării faţă de poporul român şi s-au încheiat în cel mai sumbru mod: printr-o lovitură de stat în plină desfăşurare, una în cadrul căreia voturile a milioane de români au fost anulate", a susţinut George Simion, într-o declaraţie acordată AGERPRES.

El este de părere că PSD şi PNL "i-a tratat cu dispreţ pe români, ocupându-se doar să îşi protejeze interesele şi să reducă la tăcere orice formă de opoziţie reală".

"Am avut de-a face cu o gestionare autoritară a pandemiei, în care românii au fost închişi în case, drepturile şi libertăţile fundamentale fiind călcate în picioare. Totul a fost dublat de o risipă uriaşă de resurse publice - miliarde de euro irosite pe vaccinuri care au fost aruncate sau şi-au depăşit termenul de valabilitate. Economia ţării a fost pusă pe butuci prin împrumuturi colosale, care ne-au îndatorat generaţiile viitoare. În tot acest timp, PSD şi PNL au făcut pacturi murdare doar pentru a-şi păstra puterea, ignorând total voinţa poporului. AUR rămâne singura forţă politică ce luptă pentru adevăr, suveranitate şi democraţie autentică. Vom lupta pentru alegeri libere, pentru ca românii să îşi poată alege singuri preşedintele. România merită mai mult cu adevărat, iar această legislatură ar trebui să fie o lecţie pentru noi toţi", a subliniat George Simion.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

*** Senatorul UDMR Tanczos Barna a apreciat că legislatura 2020 - 2024 a fost "una pozitivă" din punct de vedere al rezultatelor, dar "mai puţin eficientă" în ultimul an şi jumătate, când Uniunea Democrată Maghiară din România a fost în opoziţie.

"Acum se văd rezultatele unor greşeli în economie. Avem un deficit foarte mare, iar Ministerul Finanţelor previzionează un deficit mare şi pentru anul 2025. Va fi un an al soluţiilor grele, pentru că deficitul deja este şi în atenţia Uniunii Europene, a instituţiilor de specialitate, iar lucrurile se pot complica dacă nu găsim soluţii bune", a declarat, pentru AGERPRES, senatorul UDMR, fost ministru al Mediului în mare parte din legislatura 2020 - 2024.

El a arătat că deciziile luate în perioada în care UDMR a fost la guvernare au fost "mult mai uşor de implementat".

Tanczos Barna a amintit de Sistemul de Garanţie-Returnare care "a curăţat practic România de sticle de plastic şi de doze de aluminiu" şi de legea prin care s-a redeschis vânătoarea care permite extragerea a 426 de exemplare anual, în baza unui studiu ştiinţific. "Este o întoarcere la normalitate, la raţiune şi de aceea Parlamentul, care a adoptat proiectul iniţiat de UDMR, a luat o decizie bună", a precizat Tanczos Barna.

Senatorul UDMR a amintit că prin alte acte normative a fost modificat regimul sancţiunilor şi sistemul de prevenire pentru "defrişările ilegale" care au condus la diminuarea fenomenului de despădurire.

"În domeniul colectării deşeurilor reciclabile, 'taxa de groapă' a fost crescută pentru a descuraja depunerea deşeurilor colectate şi încurajarea colectării selective astfel încât reciclarea să ajungă la un nivel dorit în orice stat european şi să atingem ţintele recomandate la nivel european", a adăugat Tanczos Barna. AGERPRES/(AS - autori: Livia Popescu, Sorin Peneş, editor: Andreea Rotaru, editor online: Simona Aruştei)