RETROSPECTIVĂ Camera Deputaţilor: Legislatura 2020 - 2024, între pandemia de COVID şi scrutinuri electorale

Legislatura 2020 - 2024, care se încheie joi, a fost marcată în Camera Deputaţilor, la început, de proiectele şi măsurile impuse de pandemia de COVID, iar în final de desfăşurarea mai multor rânduri de alegeri.
În această legislatură Camera Deputaţilor a avut cinci preşedinţi, din care doi interimari: Ludovic Orban, Sorin Grindeanu (interimar), Marcel Ciolacu, Alfred Simonis (interimar), Daniel Suciu.
De asemenea, în cei 4 ani, mai mulţi parlamentari au trecut de la un partid la altul sau au devenit neafiliaţi.
16 parlamentari au părăsit grupul liberalilor şi au format Forţa Dreptei, iar 10 deputaţi USR au plecat de la acest partid formând REPER.
Din decembrie 2020 şi până în prezent, au fost depuse 21 de moţiuni simple, din care 17 au fost respinse, una a fost retrasă ca urmare a demisiei ministrului căruia îi era adresată, iar celelalte nu au mai fost dezbătute din diverse motive.
Astfel, Partidul Social Democrat a depus patru moţiuni simple, două dintre ele la adresa ministrului Sănătăţii Vlad Voiculescu, iar celelalte împotriva miniştrilor Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, şi Agriculturii, Adrian Oros, iar Uniunea Salvaţi România a iniţiat şi depus 17 moţiuni simple, unele dintre ele fiind susţinute şi de semnăturile unor deputaţi neafiliaţi. Ele au fost respinse sau nu au fost dezbătute pentru că nu au îndeplinit condiţiile, ministrul în cauză şi-a dat demisia sau nu a fost prezent în Parlament în ziua dezbaterii.
XXX
În primul an al legislaturii, 2021, au fost discutate mai multe proiecte care vizau măsuri privind pandemia de COVID-19. O dezbatere îndelungată a fost pe tema proiectului privind introducerea Certificatului verde COVID, care a fost între timp abandonat. Pe această temă a fost organizat şi un protest, la îndemnul AUR, la care au participat, în jurul Palatului Parlamentului, aproximativ 1.200 de persoane. Atunci a avut loc şi un incident, mai mulţi protestatari intrând în curtea Parlamentului şi devastând mai multe maşini.
Alte proiecte dezbătute şi aprobate au vizat acordarea unor zile libere pentru părinţi în vederea supravegherii copiilor în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice, ordonanţa de urgenţă privind kurzarbeit, care prevedea că angajatorii aveau posibilitatea reducerii timpului de muncă al salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară prevăzută în contractul individual de muncă, reprogramarea festivalurilor şi evenimentelor suspendate în timpul pandemiei sau acordarea, la cerere, persoanelor care se vaccinau împotriva COVID-19 de câte o zi liberă plătită pentru fiecare doză de vaccin administrată.
Parlamentarii au adoptat şi proiectele privind compensarea creşterii preţurilor la energie şi pentru stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, dar şi legea care stabileşte termenul pentru finalizarea Autostrăzii Unirea la 31 decembrie 2030.
XXX
În anul 2022, Parlamentul a adoptat proiectul de desfiinţare a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), proiectele Legilor Justiţiei, proiectul Legii offshore care reglementează operaţiunile petroliere atât în perimetrele petroliere offshore, cât şi onshore de adâncime, precum şi actele normative referitoare la: protecţia avertizorilor în interes public, reglementarea bacşişului, înfiinţarea Institutului de promovare a vinului românesc, majorarea pedepselor şi amenzilor în cazul acţiunilor de cruzime faţă de animale.
În acel an au avut loc incidente şi în plenul Camerei Deputaţilor. Liderul AUR, George Simion, l-a agresat fizic pe deputatul PNL Virgil Popescu, la acea dată ministru al Energiei. De asemenea, deputatul minorităţilor naţionale Ovidiu Ganţ a susţinut că a fost victima unei agresiuni fără precedent, din partea deputatului AUR Ciprian Titi Stoica, care l-ar fi numit "nazist". Şi liderul deputaţilor PSD de la acea vreme, Alfred Simonis, şi deputatul AUR Dumitru-Viorel Focşa au avut un schimb de replici, pe holul Parlamentului, reprezentantul AUR adresând mai multe ameninţări şi injurii.
În acest context, Camera Deputaţilor a decis modificarea Regulamentului astfel încât să se interzică transmiterea în direct sau înregistrarea de către deputaţi sau alte persoane a şedinţelor de plen, de Birou permanent, de Comitet al liderilor sau de comisii, precum şi să se interzică parlamentarilor utilizarea violenţei fizice, a injuriilor sau invectivelor la adresa unui alt parlamentar.
XXX
În 2023, deputaţii au dezbătut aprins şi adoptat proiectele prin care a fost eliminat pragul de la care se consideră infracţiune pentru abuz în serviciu, cel privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie, dar şi noua lege a pensiilor speciale şi noua lege privind sistemul public de pensii.
Proiectul de lege privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie a stat la baza celui mai mare scandal între deputaţi, din anul 2023.
Mai mulţi deputaţi AUR au intervenit, în timpul dezbaterilor parlamentare, la prezidiu, blocând accesul preşedintelui de şedinţă la microfon şi au ocupat abuziv locul de secretar al şedinţei. Ei au fost acuzaţi că au încercat întreruperea şedinţei şi transmiterea ei prin smulgerea cablurilor ecranelor şi microfoanelor din dotarea prezidiului, că au transmis în direct şedinţa pe reţelele de socializare, că au înjurat, ameninţat şi calomniat alţi deputaţi. În urma acestui incident, mai mulţi deputaţi au fost sancţionaţi cu 50% din indemnizaţie pentru o perioadă de şase luni şi cu reducerea duratei luării de cuvânt la 10 secunde pe intervenţie pe o perioadă de 3 luni în cadrul şedinţelor Camerei Deputaţilor. A fost pentru prima dată când s-a aplicat o astfel de sancţiune în acest for legislativ.
Tot în 2023, două acte normative importante au fost adoptate de Parlament - legile privind învăţământul preuniversitar şi învăţământul universitar. Alte proiecte adoptate au fost "Legea Anastasia" şi cea prin care se interzice dreptul de a conduce, pe o perioadă de până la 10 ani, şoferilor depistaţi sub influenţa drogurilor sau alcoolului, indiferent dacă au făcut sau nu accident.
XXX
Deşi anul 2024 a fost unul electoral, marcat de mai multe campanii, la Parlament au fost luate măsuri procedurale şi organizatorice pentru asigurarea cvorumului de lucru şi a adoptării proiectelor de lege prioritare, fiind introdusă posibilitatea ca dezbaterile şi votul să se poată desfăşura şi prin mijloace electronice, online, fără obligativitatea prezenţei fizice a parlamentarilor.
La începutul anului a avut loc un atac cibernetic la Camera Deputaţilor, fiind înregistrată o breşă de securitate în urma căreia au fost accesate mai multe date. Ministrul Cercetării, Bogdan-Gruia Ivan, afirma că au fost extrase date de aproximativ 250 de Gigabytes, o parte documente personale, o parte date referitoare la dispozitivele electronice ale parlamentarilor. Măsurile luate au vizat limitarea accesului la internet, prin cablu sau Wi-Fi, pentru anumite categorii de servicii sau platforme de la Camera Deputaţilor.
În debutul celei de a doua sesiuni ordinare a anului, a avut loc şi un incendiu la Palatul Parlamentului, într-un magazin de suveniruri aflat în zona de intrare a vizitatorilor de la Camera Deputaţilor, înainte de filtrele de securitate, unde un bărbat a aruncat cu o substanţă inflamabilă. Aproximativ 300 de persoane au fost evacuate atunci. Incendiul a fost lichidat de către efectivele IGSU, fără a rezulta persoane rănite, ci doar pagube materiale.
Printre proiectele adoptate în anul 2024 se numără cele necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, neimpozitarea pensiilor sub 3.000 de lei, combaterea traficului şi consumului de droguri şi interzicerea publicităţii la jocurile de noroc.
Au fost adoptate proiecte referitoare la interzicerea vânzării către minori a ţigărilor electronice, interzicerea, în incinta unităţilor de învăţământ, de sănătate sau destinate ocrotirii persoanelor defavorizate, a consumului de energizante de către minori, respectiv a băuturilor energizante care conţin combinaţii variate de carbohidraţi, vitamine, minerale, cu două sau mai multe substanţe precum cafeină, taurină, carnitină, guarana, glucuronolactona şi alţi compuşi cu efect de stimulare a sistemului nervos central. A fost interzisă, printr-un act normativ adoptat, publicitatea la ţigarete electronice, inclusiv a celor de tip Vape sau care folosesc dispozitive cu tutun încălzit, precum şi pentru pliculeţele cu nicotină pentru uz oral (pouch-uri).
Printre actele normative importante adoptate se mai numără cele privind diminuarea risipei alimentare, extinderea ordinului de protecţie pentru victimele supuse tuturor formelor de violenţă, indiferent de relaţia care există între victimă şi agresor, protecţia consumatorilor, majorarea pedepselor cu închisoarea la trei până la 10 ani în cazul efectuării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, precum şi eliminarea posibilităţii executării pedepsei sub supraveghere în cazul traficului de droguri de mare risc şi traficului internaţional de droguri de mare risc.
De asemenea, deputaţii au adoptat proiectul prin care se interzic sălile de jocuri de noroc de tip slotmachine în localităţile sub 15.000 de locuitori, dar şi cel care modifică Codul penal cu privire la sclavie, traficul de persoane şi traficul de minori, fiind exclusă posibilitatea dispunerii suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul acestor trei infracţiuni.
Camera Deputaţilor a mai adoptat proiectul de modificare a Legii pensiilor militare, prin care se prevede că aceste pensii vor fi indexate în raport cu solda sau salariul de grad sau de funcţie şi au mai stabilit că, începând cu data de 1 ianuarie 2027, va fi interzisă creşterea şi uciderea speciilor de şinşila şi de nurcă în scopul obţinerii blănurilor şi comercializării lor. Tot în acest ultim an legislaturii a fost adoptat şi proiectul Guvernului privind donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către terţi.
Şi în 2024 a avut loc un conflict, izbucnit în plen, în timpul unei şedinţe a Camerei Deputaţilor. Deputaţii Florin Roman şi Dan Vîlceanu au avut o altercaţie fizică în sala de plen şi în afara acesteia. În urma acestui eveniment, Dan Vîlceanu a fost sancţionat cu reducerea cu 50% a indemnizaţiei pe o perioadă şase luni şi limitarea timp de trei luni la 10 secunde a luărilor de cuvânt în cadrul plenului.
XXX
În legislatura care se încheie, Parlamentul a demis, prin vot, Guvernul Florin Cîţu şi a învestit Guvernele Nicolae Ciucă şi, respectiv, Marcel Ciolacu.
De asemenea, s-a schimbat majoritatea parlamentară. La începutul legislaturii Puterea era formată din PNL, USR şi UDMR, iar Opoziţia din PSD şi AUR. Ulterior, în octombrie 2021, USR a ieşit de la guvernare şi a intrat PSD. Pe final de legislatură, majoritatea parlamentară este formată doar din PSD şi PNL.
Au fost depuse şi două moţiuni de cenzură, de către PSD, prima în iunie 2021 a fost respinsă, iar cea de-a doua, în octombrie acelaşi an, a fost adoptată şi a dus la demiterea Guvernului Florin Cîţu.
În contextul războiului din Ucraina, parlamentarii au discutat de mai multe ori despre situaţia de securitate, au adoptat o declaraţie de susţinere a Ucrainei şi au fost desfiinţate grupurile parlamentare de prietenie cu Federaţia Rusă şi cu Belarus.
Printre ultimele decizii luate de Parlament s-a aflat şi constituirea a două comisii care au funcţionat doar pe hârtie, din lipsă de timp - Comisia de anchetă pentru verificarea cheltuielilor efectuate de Administraţia Prezidenţială în perioada 2014 - 2024, precum şi Comisia pentru "investigarea mafiei imobiliare", pornind de la cazul Nordis. AGERPRES/(AS - autori: Cătălina Matei, Alina Novăceanu, Dana Piciu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Senat: 'Regula fermoarului', cu încadrarea alternativă pe banda adiacentă, inclusă în Codul rutier (adoptare tacită)
Senatul a adoptat tacit, marți, în plen, o propunere legislativă de completare a OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice prin care se introduce 'regula fermoarului', ce permite, în cazul îngustării drumului, încadrarea alternativă pe banda adiacentă a vehiculelor de pe banda afectată. Nota de adopta
Senat: Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, adoptat
Senatul a adoptat, marți, în plen, cu amendamente, proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe prin care sunt stabilite domeniile în care Executivul va putea emite ordonanțe simple pe perioada vacanței parlamentare. S-au înregistrat 83 de voturi 'pentru', 33 'împotrivă' și 3 abți
Cameră/Ziua Iei - marcată de deputați
Ziua Iei a fost marcată, marți, în plenul Camerei Deputaților, președinta comisiei UNESCO, Dumitrița Gliga, afirmând că în fiecare an este sărbătorită cămașa cu altiță - 'simbol profund al identității românești'. 'Astăzi celebrăm o victorie culturală de o importanță fundamentală pentru identitatea noastră na
Senat/ Abrudean: O să-mi exercit mandatul cu responsabilitate, onestitate, deschidere și transparență
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, ales marți în această funcție, s-a angajat să își exercite mandatul cu responsabilitate, onestitate, deschidere și cu transparență. 'Sunt extrem de onorat de votul dumneavoastră, de responsabilitatea pe care mi-o acordați, de încrederea pe care am primit-o din partea dumneavoastră.
Grindeanu, ales președinte al Camerei Deputaților, dă asigurări că va ține echilibrul între Putere și Opoziție
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, ales marți, a declarat că va ști să țină echilibrul între Putere și Opoziție. 'Vreau să le mulțumesc colegilor pentru încredere. (...) Vă asigur că voi ști să țin echilibrul între Putere și Opoziție, extrem de important în Parlamentul României. Vom avea un man
Senat: Mihai Busuioc - numit judecător CCR
Senatul l-a numit marți, în plen, pe Mihai Busuioc ca judecător al Curții Constituționale, pentru un mandat de nouă ani. Pentru Mihai Busuioc, propus de grupul senatorial PSD, s-au înregistrat 79 voturi 'pentru' și 36 'împotrivă'. Contracandidații lui Mihai Busuioc au obținut: senatorul
Noul președinte al Camerei - ales marți; PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu
Camera Deputaților urmează să voteze, marți, propunerea PSD ca Sorin Grindeanu să preia funcția de președinte al acestui for legislativ. Grupul PSD a solicitat în ședința Biroului permanent al Camerei de luni seară declanșarea procedurilor necesare pentru alegerea președintelui Camerei Deputaților. Propunerea nominală a grupului parlamen
Camera Deputaților/ Florin Manole (PSD) - demisie din funcția de chestor; va fi înlocuit de Mitică Mărgărit
Deputatul PSD Florin Manole, ales ministru al Muncii, și-a depus, luni, demisia din funcția de chestor al Camerei Deputaților. Grupul parlamentar al PSD l-a propus în locul acestuia pe deputatul Mitică Marius Mărgărit, potrivit unei informări depuse la Biroul permanent al Camerei. Mărgărit este, în prezent, președint
PSD l-a propus pentru funcția de președinte al Camerei Deputaților pe Grindeanu; Șerban și-a dat demisia
Grupul parlamentar al PSD de la Camera Deputaților l-a propus, luni, pentru funcția de președinte al forului pe Sorin Grindeanu. Grupul PSD a solicitat în ședința Biroului permanent al Camerei de luni seară declanșarea procedurilor necesare pentru alegerea președintelui Camerei Deputaților. Propunerea nominală a grupului parlamentar PSD
Noul președinte al Camerei - ales marți; pe ordinea de zi a plenului se mai află și desemnarea unui judecător la CCR
Deputații își aleg, marți, un nou președinte, după ce actualul șef de la Cameră, Ciprian Șerban, va pleca ministru la Transporturi. Biroul permanent al Camerei Deputaților a decis luni ca ședința plenului Camerei Deputaților să aibă loc marți, de la ora 12:00, iar pe ordinea de zi se va afla și alegerea unui nou președinte.
Parlament - audieri miniștri/ Aviz favorabil pentru Cseke Attila (UDMR), propus la Ministerul Dezvoltării
Comisiile pentru administrație publică ale Senatului și Camerei Deputaților au acordat, luni, aviz favorabil lui Cseke Attila (UDMR), propus pentru funcția de ministru al Dezvoltării. Au fost înregistrate 29 de voturi 'pentru' și 7 voturi 'împotrivă'. Printre măsurile care vor fi luate de Ministerul Dezvoltării și enu
Parlament/Birourile permanente: Plen reunit luni, ora 16:30, pentru învestirea noului Guvern
Plenul Parlamentului se va reuni luni de la ora 16:30 pentru a vota învestirea noului Guvern, condus de premierul Ilie Bolojan, au decis conducerile Senatului și Camerei Deputaților. Miniștrii propuși să facă parte din Cabinetul Bolojan sunt audiați în comisiile de specialitate începând cu ora 12:30. Pentru învestir
Parlament: Birouri permanente reunite, luni, ora 11:40; se stabilește calendarul învestirii Guvernului Bolojan
Conducerea Parlamentului se reunește, luni, de la ora 11:40, pentru a stabili calendarul învestirii noului Guvern, condus de premierul Ilie Bolojan. Miniștrii propuși să facă parte din Cabinetul Bolojan vor fi audiați în Comisiile de specialitate, după care noul guvern va fi votat în plenul reunit al Parlamentului. AGERPRES/(AS - redactor: Li
Senat: Calendarul alegerii unui judecător la Curtea Constituțională, decalat
Biroul permanent al Senatului a stabilit, vineri, un nou calendar pentru procedura de numire a unui judecător la Curtea Constituțională din partea acestui for legislativ, termenul de depunere a candidaturilor fiind amânat pentru 23 iunie. Inițial, termenul de depunere a candidaturilor fusese stabilit pentru 20 iunie. Potri
Polul suveranist cu viziuni europene 'Alianța Întâi România', format în Parlament
Aproximativ 30 de parlamentari, membri S.O.S. România, POT și din grupul neafiliaților, au decis miercuri să formeze 'Alianța Întâi România', un pol suveranist 'cu viziuni europene'. 'În fața dumneavoastră găsiți un grup parlamentar, un pol, o mișcare, o alianță parlamentară formată din colegi