Mai mulţi parlamentari au depus un proiect de lege prin care se instituie Ziua Naţională a Ţăranului Român, care ar urma să fie marcată pe 4 noiembrie.

"Se instituie data de 4 noiembrie ca Ziua Naţională a Ţăranului Român", prevede iniţiativa legislativă, propusă de 14 parlamentari PSD şi unul de la AUR.

"Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora organizează sau sprijină logistic şi material manifestările culturale, artistice sau educaţionale dedicate acestei zile naţionale. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora alocă fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor, în limita alocărilor bugetare aprobate", stipulează actul normativ.

"În contextul evoluţiei societăţii umane, istoria cunoaşte trei revoluţii definitorii: agrară, industrială şi informatică. Din punct de vedere al importantei pentru umanitate, agricultura se conturează că una dintre cele mai vechi ocupaţii ale omului, ocazie cu care ţăranul a devenit purtătorul poverii existenţei comunităţii, contribuind decisiv la supravieţuirea acesteia, prin muncă asiduă", au subliniat iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului.

Aceştia menţionează că ţăranii s-au aflat în mare dificultate din cauza conflictelor în care România a fost implicată, cum ar fi Războiul de Independenţă din perioada 1877 - 1878 şi cele două conflicte mondiale, ocazie cu care "au avut o dublă contribuţie la supravieţuirea neamului românesc, apărând, pe de o parte, ţara, iar, pe de altă parte, hrănind populaţia cu produsele muncii lor, roadele pământului".

"Dată fiind veşnica lor implicare, ţăranii români au avut şi încă au o prezenţă vitală în conştiinţa colectivă, fixându-se cu adânci rădăcini în spiritualitatea şi cultura naţională. Totodată, numeroşi savanţi eminenţi, coloane ale societăţii, au provenit din mediul rural. Cu titlu de exemplu, comuna Sălişte a dat ţării nu mai puţin de 6 academicieni. În acelaşi sens, edificatoare sunt şi monografiile localităţilor Peştişani şi Brădiceni, care confirmă bogăţia de personalităţi de valoare, printre care se distinge genialul Brâncuşi", au mai arătat iniţiatorii în expunerea de motive.

Conform acestora, "ţăranii au fost adevăraţi precursori în domenii variate, precum literatura, arhitectura şi arta picturală, cu toate că, unii dintre ei nu aveau abilităţi de scriere sau lectură".

"Apreciem că este necesară omagierea acestui contribuitor la formarea identităţii naţionale la dezvoltarea patrimoniului cultural şi spiritual al ţării, pentru a aduce o minimă reparaţie istorică a statutului ţăranului. Conştientizarea suferinţelor prin care a trecut ţăranul român este un pas mic în direcţia restabilirii rolului central de odinioară", au mai transmis iniţiatorii actului normativ.

Proiectul urmează să intre în dezbaterea Senatului, ca prim for legislativ sesizat, Camera Deputaţilor fiind decizională. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)