Senatorul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă, a anunţat că participă miercuri, la Haga, la ceremoniile de comemorarea a 10 ani de la doborârea avionului de pasageri MH 17 de către separatiştii pro-ruşi în spaţiul aerian al Ucrainei.

"Astăzi, voi fi la Haga, în Olanda, pentru a participa la ceremoniile de comemorare a 10 ani de la crima comisă de separatiştii pro-ruşi în estul ocupat al Ucrainei, în 17 iulie 2014, atunci când aceştia au doborât cu un sistem de rachete rusesc BUK un avion de linie al companiei Malaysia Airlines, care transporta 298 de pasageri şi membri ai echipajului, din care 198 de olandezi, majoritatea cu destinaţie de vacanţă de la Amsterdam la Kuala Lumpur. Guvernul olandez nu a uitat... Alături de Asociaţia familiilor olandeze ale victimelor nevinovate ucise de oamenii lui Putin, MAE olandez m-a onorat cu invitaţia de participare la aceste ceremonii, la Monumentul special ridicat în memoria victimelor (părinţi, copii, bunici) ucise de oamenii Moscovei, care invadaseră Ucraina", a informat Corlăţean, într-un mesaj postat pe Facebook.
 

Senatorul a precizat că a fost invitat de autorităţile olandeze având în vedere că a fost raportor al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei legat de "asigurarea răspunderii pentru doborârea zborului MH 17".

"La 23 iunie 2022, după misiuni oficiale de investigare pe care le-am efectuat în 2022 în Ucraina şi Olanda, contacte oficiale cu autorităţile naţionale competente, serviciile de securitate, de control aerian, structurile competente de procurori însărcinate cu anchetele penale, am prezentat plenului Adunării Parlamentare de la Strasbourg raportul şi proiectul de rezoluţie. Toate acestea, în prezenţa regelui Olandei, Willem Alexander, venit special în Hemiciclul Consiliului Europei pentru a audia raportul meu, dar şi a familiilor olandeze ale victimelor crimei comise de separatiştii ruşi. Adunarea a votat în unanimitate Rezoluţia 2452 (2022), aşa cum am redactat-o, prin care identificam cei patru responsabili ruşi pentru coordonarea, comanda şi doborârea efectivă a avionului de pasageri MH 17 (Kharchenko, Dubinskiy, Girkin şi Pulatov), ofiţeri superiori GRU şi FSB, dar şi responsabilitatea Federaţiei Ruse ca stat, pentru crima abominabilă comisă", a explicat Titus Corlăţean.

Ulterior, a menţionat el, atât Curtea districtuală de la Haga, care s-a pronunţat definitiv prin condamnări penale stabilite pentru responsabilii ruşi, cât şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în decizia de admisibilitate pronunţată în 2023, au preluat concluziile esenţiale din raportul său.

Miercuri este Ziua Justiţiei Penale Internaţionale, stabilită pentru a marca data la care, în 1998, a fost semnat Statutul Curţii Penale Internaţionale de la Roma.

"Emoţional, astăzi nu va fi o zi chiar simplă pentru mine. Nu pentru că la ceremonii vor participa membrii Casei Regale a Olandei, primul ministru al acestei ţări, procurorul general al Australiei sau o serie de alţi demnitari şi ambasadori olandezi sau străini, ci pentru că mă voi reîntâlni cu oameni, mulţi dintre ei cu părul grizonat, pe care i-am întâlnit în 2022 la Haga sau Strasbourg şi care fac parte din familiile celor nevinovaţi, ucişi de ruşii lui Putin în 2014. Şi, în special, cu un domn de asemenea cu părul argintat, care mi-a spus atunci, cu multă demnitate, dar cu o uriaşă durere interioară, următoarele: 'Ştiţi... a trebuit să merg atunci în zona adiacentă, controlată de ucraineni, unde au fost transferate rămăşiţele avionului şi rămăşiţele umane ale pasagerilor. A trebuit să recunosc şi eu rămăşiţele alor mei. Şi ştiţi ce este cel mai dureros pentru mine? Am avut-o în avion pe fiica mea, pe soţul ei şi pe cei doi băieţei ai lor, nepoţii mei. Iar eu încă trăiesc'. Mărturisesc acum că a fost cel mai dificil moment pentru mine de gestionat emoţional pe tot parcursul procesului de investigaţii şi redactare a raportului, dar care m-a decis să fac tot ceea ce era omeneşte posibil şi cât se poate de obiectiv (paradoxal poate pentru unii), alături de echipa juridică a Consiliului Europei, pentru prezentarea adevărului, pentru ca într-o zi justiţia penală internaţională să identifice şi să pronunţe condamnări ale responsabililor politici şi militari, la nivel de lideri, dar şi cu privire la responsabilitatea statului ai cărui agenţi au comis această îngrozitoare crimă", a adăugat Corlăţean.

În opinia sa, actualul Guvern al României ar trebui să introducă mai rapid în dreptul penal intern infracţiunea "crimă de agresiune", aşa cum a fost ea redefinită în Dreptul internaţional în 2010. "Sper ca MAE şi Ministerul Justiţiei să se decidă odată...", a completat Titus Corlăţean. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Gabriela Badea)