Carta Europeană a Drepturilor Omului ar trebui modificată astfel încât România să aibă obligativitatea de a raporta periodic progresele înregistrate prin măsuri care să vină în sprijinul copiilor şi adulţilor cu probleme de sănătate, a transmis, luni, ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Natalia Intotero, la o masă rotundă pe tema serviciilor şi soluţiilor prietenoase pentru copiii cu dizabilităţi şi familiile lor, eveniment organizat de Comisia pentru drepturile omului din Senat şi Reprezentanţa UNICEF în România.

"S-a demarat un grup de lucru pe zona aceasta a copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi. Cumva, poate pentru a pune presiune asupra tuturor instituţiilor, indirect, Carta Europeană a Drepturilor Omului, Convenţia ONU ar trebui modificată printr-un act adiţional, astfel încât România să aibă obligativitatea de a raporta periodic progresele înregistrate prin măsuri care să vină în sprijinul copiilor, adulţilor cu probleme de sănătate", a susţinut Intotero.

Ea a adăugat că a depus la Parlament două inţiative legislative în interesul celor "500.000" de copii aflaţi din sărăcie, pentru ca aceştia să beneficieze de mai multă atenţie din partea factorilor de decizie.

"Am depus la Parlament două iniţiative legislative - anul 2025 să fie declarat Anul Copilului, pentru că suntem în implementarea garanţiei pentru drepturile copilului, document ce face parte din strategia pentru drepturile copilului, alături de UNICEF, pentru a încerca să acordăm o atenţie şi mai mare prin implicarea tuturor colegilor miniştri, prin activităţile şi proiectele pe care dânşii le au, astfel încât scoaterea din sărăcie a celor 500.000 de copii şi aici, implicit, şi copiii cu probleme de sănătate, mai multe măsuri, mai multe programe, să fie cumva o asumare a Parlamentului României prin tot ceea ce se face şi a Guvernului României, în egală măsură. Al doilea proiect este implicarea copiilor în procesul decizional. (...) Încercăm să ducem la îndeplinire cele două proiecte şi să fie legi, astfel încât copiii noştri să beneficieze de mai multă atenţie", a punctat Natalia Intotero.

Consilierul prezidenţial Diana Loreta Păun a afirmat, la rândul său, că, în condiţiile în care 40% dintre copiii României sunt expuşi unor situaţii limită, este nevoie de implicarea reală a factorilor de decizie atât la nivel central, cât şi local pentru a generaliza accesul la centre de servicii comunitare integrate.

"Cred că este în sarcina autorităţilor locale să creeze echipe funcţionale, eficiente, empatice, acolo unde ani de zile am avut doar intervenţii punctuale şi, de obicei, parafe. În contextul în care, potrivit datelor oficiale, peste 40% dintre copiii români sunt expuşi situaţiilor de violenţă, de excluziune, de discriminare, din cauza sărăciei, din cauza bolilor sau a lipsei aplicării de politici sociale la nivelul comunităţii, cred că timpul proiectelor pilot a trecut şi este nevoie de implicarea reală a factorilor de decizie atât la nivel central, dar şi la nivel local, pentru a generaliza accesul la centre de servicii comunitare integrate. (...) Copiii şi familiile lor cred că au nevoie de astfel de spaţii integratoare, au nevoie să fie văzuţi, înţeleşi, ascultaţi. Speranţa mea depăşeşte limitele fizice ale unui astfel de centru, eu vrea să cred că ele vor deveni normalitate după ce activitatea lor va intra în linie dreaptă şi întreaga societate va înţelege şi va fi transformată, astfel că familiile cu copii să le spunem atipici (...) vor lupta mai puţin împotriva sistemului şi mai mult cu el, alături de el şi vor găsi în el sprijin moral, psihologic şi material", a spus Păun.

Senatorul Remus Negoi, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, a subliniat necesitatea ca legislaţia în cazul copiilor cu dizabilităţi să fie cât mai cuprinzătoare şi mai ales aplicabilă.

"Copiii cu dizabilităţi sunt cei care, de-a lungul timpului, au fost discriminaţi permanent. (...) Să vedem cum am putea noi, ca legislativ, Guvernul României, ONG-urile care participă activ la viaţa României, să îmbunătăţim nu numai percepţia, ci şi viaţa şi integrarea copiilor cu dizabilităţi. Ne dorim foarte tare ca, în privinţa drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi mai ales a copiilor cu dizabilităţi, legislaţia să fie cât mai cuprinzătoare, (...) să fie o legislaţie bună şi mai ales aplicabilă. (...) Cel mai important lucru este să fie implementate. Noi facem legi, sunt bune, arată frumos pe hârtie, dar dacă nu le implementăm e ca şi cum am fi muncit degeaba", a conchis Negoi.

Potrivit Roxanei Mânzatu, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, este importantă o abordare integrată a fondurilor necesare rezolvării nevoilor copiilor.

"Să încercăm să avem această abordare integrată, pentru că dacă nu avem o integrare între fonduri naţionale şi orice alte tipuri de resurse locale, împrumuturi, resurse private şi fonduri europene, întotdeauna intevenţia va fi fragmentată şi limitată. (...) Am întocmit un plan de acţiune pe care să îl urmăm în următorii ani, aşa încât să ne asigurăm că la elaborarea fiecărui buget de stat, la elaborarea bugetelor locale, discutând atât cu Ministerul Finanţelor, cât şi cu Comisiile de buget din Parlament, ne propunem să avem o întâlnire în luna iunie, să conştientizăm şi apoi să bugetăm măsuri pentru copii, complementar fondurilor europene. (...) La Cancelaria Prim-ministrului ne-am setat acest obiectiv să avem o discuţie cu finanţiştii ţării şi cu reprezentanţii autorităţilor locale, aşa încât, în completarea fondurilor europene, să încercăm să promovăm o susţinere financiară pentru tot ceea ce înseamnă plata investiţiei în copii, de la salarizare până la utilităţi, până la tot ceea ce înseamnă modul în care se repartizează anumite cote către autorităţile locale în vederea susţinerii serviciilor publice pentru copii. Este un drum pe care pornim, să începem să conştientizăm că, dincolo de fonduri europene, avem nevoie (...) să prioritizăm cu adevărat serviciile care au impact asupra copiilor. De la cel mai înalt nivel, mesajul este că dorim să prioritizăm sustenabilitatea serviciilor oferite copiilor şi asta se întâmplă în prezent", a menţionat Mânzatu. AGERPRES/(A - autor: Sorinel Peneş, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)