Senatul a adoptat, luni, cu numeroase amendamente, proiectul de lege privind Codul silvic, iniţiat de Guvern, prin care se prevede că transportul unei mase lemnoase, mai mari de 5 metri cubi, fără acte legale, va conduce "obligatoriu" la confiscarea mijlocului de transport în natură, iar personalul silvic nu va mai putea desfăşura activităţi economice în acest domeniu până la rudele de gradul doi.

S-au înregistrat 87 voturi "pentru", unul împotrivă şi trei abţineri.

"Putem spune, azi, că avem cele mai multe păduri virgine din Europa. Munţii noştri încă ascund păduri unde încă nu a călcat picior de om. (...) Avem 10.000 de companii în ţară care activează în industria lemnului. Această industrie a depăşit 3,5% din PIB-ul României (...) Să nu uităm nici de cele 3,5 milioane de gospodării care nu ar supravieţui peste iarnă, fără lemn de foc. Iată câte perspective avem: cea a conservării celor mai frumoase păduri din Europa, cea a economiei la care sectorul forestier contribuie semnificativ şi cea a vieţii în care trebuie să avem grijă de populaţia pentru care lemnul de foc este vital. Toate aceste perspective găsesc răspunsuri armonizate în noul Cod silvic", a afirmat ministrul Mediului, Mircea Fechet, luni, de la tribuna Senatului.

El a subliniat că unul dintre jaloanele importante ale PNRR este Codul silvic.

Legea 46/2008 - Codul silvic şi OUG 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora se abrogă.

Alte prevederi ale noului Cod silvic stipulează că orice persoană se va putea bucura de accesul liber şi neîngrădit în pădurile din România pe jos sau cu bicicleta; extinderea interzicerii "tăierilor la ras" în parcurile naturale şi siturile "Natura 2. 000", în prezent fiind interzise doar în parcurile naţionale; vinderea de buşteni pentru furnir cu cod QR pentru a avea trasabilitatea masei lemnoase; monitorizarea activităţii silvice din România de către Consiliul Naţional pentru Silvicultură - entitate nouă, independentă din punct de vedere politic; activitatea şefului de ocol silvic va fi evaluată periodic, la cel mult cinci ani, pentru a-şi putea continua activitatea; pădurarii vor avea cel puţin studii liceale; eliminarea posibilităţii de construire a caselor de vacanţă în pădure în judeţele cu deficit de păduri; protejarea arborilor remarcabili din afara fondului forestier naţional.

Proiectul privind Codul silvic va fi dezbătut de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Irina Giurgiu)