O propunere legislativă, depusă la Parlament de liberalii Nicolae Ciucă şi Gabriel Andronache, prevede instituirea programului de finanţare "Investim în studenţii români din diaspora - STUD-IN-VEST", care prevede ca tinerii români, cu vârste până în 35 de ani, care au absolvit în străinătate universităţi de top, să beneficieze de finanţare pentru societăţile comerciale nou înfiinţate în România şi dezvoltarea activităţilor acestora.

"Se aprobă programul de finanţare "Investim în studenţii români din diaspora - STUD-IN-VEST", care are ca obiectiv acordarea de finanţări cu caracter nerambursabil cetăţenilor români care au absolvit cu diplomă recunoscută în România, conform reglementărilor legale în vigoare, cursurile unei universităţi de top acreditate în străinătate", prevede proiectul.

Conform actului normativ, în cadrul programului se aprobă trei subprograme:

a) Subprogramul "STUD-VEST" care are ca obiectiv finanţare unei societăţi comerciale noi şi dezvoltarea activităţilor acesteia, după data intrării în vigoare a prezentei legi, în domeniul în care beneficiarii au absolvit studiile universitare, prin acordarea anual a 2.024 de granturi, în valoare de 500.000 lei/grant;

b) Subprogramul "STUD-ACOMOD", care are ca obiectiv înfiinţarea unei societăţi comerciale noi şi dezvoltarea activităţilor acesteia, după data intrării în vigoare a prezentei legi, prin acordarea a 2.024 de granturi de acomodare în valoare de 10.000 lei lunar/grant, pentru acomodarea şi integrarea în oricare dintre parcurile de afaceri, industriale, inovative şi tehnologice, inclusiv incubatoare de afaceri din România, sume dedicate exclusiv pentru plata chiriei şi/sau a utilităţilor societăţii comerciale nou înfiinţate timp de 3 ani;

c) Subprogramul "STUD-ERA", care are ca obiectiv încadrarea beneficiarilor, conform procedurilor prevăzute de lege, după intrarea în vigoare a prezentei legi, în unităţile de învăţământ de stat gimnazial, liceal şi universitar din România, cu cele mai bune rezultate în ultimii 3 ani, prin acordarea a 2.024 de granturi de repatriere în valoare de 15.000 lei lunar/grant, pentru o perioadă de 5 ani.

Programul este unul "multianual, transparent, competitiv şi nediscriminatoriu, pentru stimularea dezvoltării economiei prin valorificarea cunoştinţelor acumulate de tinerii absolvenţi, cetăţeni români, ai universităţilor de top din străinătate, în vederea creşterii competitivităţii economiei, la nivel naţional şi regional, prin înfiinţarea şi dezvoltarea unor afaceri noi în domeniile prioritare stabilite prin politicile europene, care să pună în aplicare metode inovative, specifice studiilor derulate de beneficiarii programului", prevede actul normativ.

De asemenea, finanţarea subprogramelor se realizează prin bugetul Ministerului economiei, antreprenoriatului şi turismului şi, respectiv, prin bugetul Ministerului educaţiei.

Sumele necesare vor fi asigurate anual, cu prioritate, din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetele celor două ministere.

Finanţatorii redactează ghidul solicitantului şi organizează procedurile de selecţie a beneficiarilor, încheie contractul de finanţare nerambursabilă şi monitorizează respectarea obligaţiilor contractuale.

Pentru punerea în aplicare a programului, autorităţile din cele două ministere elaborează ghidurile solicitanţilor în termen de 60 de zile de la data adoptării normelor metodologice ale prezentei legi.

Beneficiarii sunt cetăţenii români, cu domiciliul sau reşedinţa în România, cu vârsta până la 35 de ani la data depunerii solicitării, absolvent cu diplomă al unui program de studii universitare de licenţă, masterat, doctorat sau prost-doctorat de lungă durată al unei universităţi de top acreditate din străinătate.

Iniţiatorii au apreciat, în expunerea de motive a proiectului, că anual peste 4.000 de studenţi români decid să urmeze cursurile unei universităţi din străinătate (licenţă, masterat, doctorat sau post-doctorat), cel mai frecvent fiind alese universităţi din Marea Britanie, Olanda, Italia, Germania, Franţa sau Statele Unite ale Americii.

"Din păcate, o pondere tot mai mare dintre studenţii români care finalizează cu diplomă cursurile unor universităţi din străinătate nu se mai întorc în România, generând una dintre cele mai importante pierderi naţionale - tinerii performanţi, foarte bine pregătiţi profesional. Această situaţie se reflectă în mod negativ asupra tendinţelor demografice ale României, contribuind la procesul de îmbătrânire a populaţiei. La acest fenomen contribuie şi climatul favorabil din statele gazdă care, prin parteneriate public-privat, prin diferite tipuri de finanţări sau facilităţi, asigură tinerilor absolvenţi, inclusiv absolvenţilor care provin din România, fie locuri de muncă bine remunerate şi sigure, cu perspectiva integrării imediate pe piaţa muncii, fie oportunităţi financiare de a pune în practică start-upuri bazate pe inovaţie şi progres tehnologic", mai arată iniţiatorii proiectului.

Potrivit acestora, "iniţiativa legislativă urmăreşte să asigure stimularea dezvoltării economice prin valorificarea cunoştinţelor acumulate de tinerii absolvenţi, cetăţeni români, ai universităţilor de top din străinătate, în vedere creşterii competitivităţii economiei, la nivel naţional şi regional, prin înfiinţarea şi dezvoltarea unor afaceri noi în domeniile prioritare stabilite prin politicile europene, care să pună în aplicare metode inovative, specifice studiilor derulate de tinerii absolvenţi".

Actul normativ "remediază perturbările grave ale economiei şi societăţii româneşti ca urmare a fenomenului "brain-drain", mai susţin iniţiatorii. Ei precizează că impactul bugetar brut anual este în valoare de 1.607.212.000 lei, echivalentul a 323.382.699 euro.

De asemenea, impactul bugetar net este, la finalul fiecărui an, mult mai mic, reprezentând maximum 60% faţă de impactul bugetar brut, mai menţionează iniţiatorii, arătând că o parte din sumele acordate prin acest program vor constitui aproape imediat venituri pentru bugetul de stat prin impozite, contribuţii aferente cheltuielilor salariale, impozite şi taxe pe bunuri şi servicii.

Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)