Plenul Senatului a adoptat, în şedinţa de luni, în calitate de Cameră decizională, o propunere legislativă de modificare a Legii concurenţei nr. 21/1996, în urma reexaminării, la cererea preşedintelui Klaus Iohannis, prin care se stabileşte că plenul Consiliului Concurenţei este format din nouă membri, aceştia având un mandat de cinci ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată.

Preşedintele Comisiei juridice din Senat, Cristian Niculescu-Ţâgârlaş, a subliniat că "legea modernizează un domeniu foarte important şi vital chiar pentru economia României, cel al concurenţei".

Propunerea legislativă de modificare a Legii concurenţei nr. 21/1996 a fost iniţiată de un grup de parlamentari PSD în octombrie 2017, adoptată de Senat - for decizional în acest caz - în iunie 2020. Curtea Constituţională a respins obiecţiunile de neconstituţionalitate în septembrie 2020, iar cererea de reexaminare a preşedintelui Iohannis a fost transmisă Parlamentului în noiembrie 2020. Camera Deputaţilor a reexaminat legea în urma cererii preşedintelui Iohannis şi s-a pronunţat prin vot pe 20 decembrie 2022.

Potrivit actului normativ adoptat şi amendat luni de Senat, în calitate de for decizional, plenul Consiliului Concurenţei este un organ colegial şi este format din nouă membri (faţă de şapte membri prevăzuţi de legea în vigoare - n.r.): un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi şase consilieri de concurenţă, numiţi de Camerele reunite ale Parlamentului; trei membri la propunerea grupurilor parlamentare din Senat, patru membri, la propunerea grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor, un vicepreşedinte la propunerea preşedintelui României şi un vicepreşedinte la propunerea prim-ministrului.

Preşedintele Comisiei economice a Senatului, Daniel Zamfir, a afirmat că propunerea de preşedinte a Consiliului Concurenţei este făcută de grupurile parlamentare din Senat şi Camera Deputaţilor, în urma negocierilor, din cei şapte membri propuşi de Parlament.

Numirea preşedintelui plenului Consiliului Concurenţei, a vicepreşedinţilor şi a celor şase consilieri de concurenţă, cu nominalizarea funcţiilor, se face de către cele două camere ale Parlamentului reunite în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Printre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un membru al Consiliului Concurenţei se numără vechimea de minimum 10 ani, studii superioare dovedite cu diplomă, să nu fie condamnat definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie şi pentru care nu a intervenit reabilitarea, să nu aibă cazier fiscal şi să nu se fi aflat într-o stare de incompatibilitate sau conflict de interese.

"În caz de condamnare prin hotărâre judecătorească definitivă, revocarea din funcţie intervine de drept. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, membrii Consiliului Concurenţei pot fi suspendaţi din funcţie de Parlament de la data punerii în mişcare a acţiunii penale", se arată în actul normativ adoptat luni de Senat. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)