Preşedintele Consiliului Naţional al AUR, senatorul Claudiu Târziu, a criticat, miercuri, la o dezbatere, lipsa unei strategii pentru românii de pretutindeni, afirmând că Ministerul Afacerilor Externe nu alocă suficiente resurse pentru nevoile Consulatelor şi Ambasadelor, care "nu dau pe dinafară de profesionişti şi de eficienţă".

El a participat la dezbaterea "Păstrarea identităţii naţionale a românilor din diaspora: rolul ambasadelor, consulatelor, institutelor culturale şi provocările actuale", organizată de AUR la Palatul Parlamentului.

"Nu există strategie pentru românii de pretutindeni, deci nici pentru cei din comunităţile istorice de lângă România, care nu au cetăţenie, nici pentru cei din anumite state care au recăpătat cetăţenia română, nici pentru românii din exilul economic. (...) Ambasadele şi Consulatele nu dau pe dinafară de profesionişti şi de eficienţă, sunt multe probleme. (...) Ele sunt semnalate în continuare, destul de multe, şi la noi la comisie şi la linia verde pe care a deschis-o AUR. Nu au scuze pentru asta, trebuie alocate resurse. În fiecare an când discutăm cu Ministerul de Externe dacă are suficiente resurse pentru nevoile acestea consulare, ni se spune că da şi, invariabil, nu sunt. Nu se construiesc Consulate, nu se mută Consulatele care funcţionează în spate inadecvate, nu este mărit personalul pe măsura solicitărilor, pentru că în unele ţări avem comunităţi mai mari, masate în anumite regiuni, în alte ţări, regiuni cu comunităţi mai mici. Trebuie gândită o strategie în acest sens, nu poţi să laşi la voia întâmplării şi să ridici din umeri. D-aia eşti pus acolo, să nu poţi?", a afirmat Târziu.

El a adăugat că strategia AUR trebuie să se axeze pe măsuri care să determine întoarcerea "masivă" a românilor în ţară.

"Ce trebuie făcut pentru asta? Creat un context favorabil pentru dezvoltare aici, pentru readaptare aici, pentru reinserţia în societatea românească, pentru ca românii născuţi în afara graniţelor şi care au şi crescut până la o vârstă acolo, au făcut şcoală acolo, să se poată reintegra în România sau să se poată integra în România. Sistem de educaţie, sistem de sănătate, mai puţină birocraţie cu privire la documente, consultanţă pentru afaceri, pentru cei care au nişte bani pe care vor să-i investească în România ş.a.m.d. O adevărată strategie pe care AUR o are, a propus-o. Am spus măsuri din această strategie în multe ocazii în care am organizat dezbateri despre românii din afara graniţelor şi noi nu doar că spunem, dar suntem hotărâţi să le ducem la îndeplinire în momentul în care vom fi învestiţi în guvernarea ţării. Până atunci, facem ce stă în dreptul nostru, adică proiecte de legi, presiuni asupra autorităţilor să-şi îndeplinească obligaţiile şi o muncă de conştientizare a situaţiei românilor din afara graniţelor", a transmis Claudiu Târziu.

La rândul său, preşedintele AUR, deputatul George Simion, a susţinut că Ambasadele, Consulatele, Institutele culturale sunt "văduvite de profesionalism".

"Sunt peste şase milioane de români care trăiesc permanent în afara graniţelor ţării, români cu cetăţenie română. Ambasadele, Consulatele, Institutele culturale sunt văduvite de un profesionalism pe care ni l-am fi dorit la vârful acestor instituţii (...). Nivelul de profesionalism al celor care lucrează acolo este dublat de carenţe mari în programări, în felul în care acţionează aceste instituţii, este dublat de sistemele informatice care de multe ori cad, în care se reprogramează oameni să-şi schimbe actele. (...) Îndepărtăm cetăţenii români care trăiesc peste hotare de ţara mamă prin slaba gestiune a realizării de acte, care este un lucru elementar", a transmis Simion.

Senatorul AUR Sorin Lavric a vorbit despre "neîncrederea cronică" pe care românii din străinătate o au faţă de instituţiile statului, "nu doar faţă de Consulate şi Ambasade".

"Indiferent că vorbim de exil economic sau de diasporă istorică şi culturală, ceea ce am simţit în sufletul lor este un surghiun sufletesc, ei sunt dezrădăcinaţi. Instinctul de apartenenţă la o etnie şi la o naţie nu e o scorneală, nu este un construct cultural, cum zic globaliştii, este un instinct pe care îl purtăm în noi, ei au acest sentiment de apartenenţă. (...) Noi trebuie să le întreţinem acest sentiment de apartenenţă, dar nu oricum, ci dându-le putinţa şi condiţiile de a se întoarce în ţară", a punctat Lavric. AGERPRES/(A, AS - autor: Sorinel Peneş, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)