Deputatul UDMR Biro Rozalia, preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă la Oradea, că 2024 va trebui să fie şi în România Anul reclădirii încrederii, aşa cum s-a decis recent la Forumul economic mondial de la Davos, iar priorităţile sale ca parlamentar au în vedere şi acest deziderat.

"Cu toate că anul 2024 rămâne un an al aptitudinilor, aşa cum a decis Comisia Europeană, nu putem să trecem cu vederea ceea ce se întâmplă la Forumul economic de la Davos. În acest an al reclădirii încrederii, aşa cum s-a stabilit la forum, în primul rând trebuie să ne uităm la nivel local, pentru că acesta este baza: cum putem noi, comunităţile locale, să găsim şi să construim parteneriate între diferiţii actori ai societăţii, să avem un dialog real, prin care nu numai să discutăm, dar să ne şi auzim nevoile şi cum putem să aducem răspuns, rezolvări, la aceste necesităţi", a declarat Biro Rozalia.

Deputatul UDMR Bihor a menţionat că, în fixarea obiectivelor sale pentru 2024, are în vedere raportul anual de risc global, prezentat în urmă cu câteva zile la Davos. Cercetarea mondială efectuată arată principalele probleme cu care se va confrunta populaţia în următorul deceniu, fiind evidenţiate, în primul rând, pe termen scurt, teama majoră de polarizare a societăţii şi teama de dezinformare şi de lipsă de informare.

"În această situaţie de policriză, cu care ne confruntăm la nivel mondial, în care cel mai mult suferă cetăţeanul, pentru mine, ca parlamentar, priorităţile anului 2024, atât în dimensiune parlamentară, pentru modificări legislative, cât şi în activitatea în comunitate, au în atenţie familia, mai ales cea monoparentală şi cele cu mulţi copii, copilul şi persoanele vârstnice", a precizat Biro Rozalia.

Potrivit acesteia, pentru familii UDMR se va focusa pe iniţiative legislative pentru a facilita cât mai mult înfiinţarea de start-up-uri şi firme mici, dezvoltând mentalitatea de antreprenor, iar în privinţa vârstnicilor, UDMR va continua proiectul de succes demarat în urmă cu trei ani numit "Viaţă pentru ani" prin care s-a realizat o reţea a pensionarilor maghiari, cu 38 de organizaţii în 17 judeţe. Complementar, se vor căuta cu ajutorul administraţiilor locale posibilităţi de implicare a pensionarilor în diverse activităţi, pentru a se aduce o plus-valoare comunităţii, dar şi pentru un venit corespunzător pentru persoanele de vârsta a treia.

Preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor a făcut şi o scurtă retrospectivă a anului 2023 care a însemnat 57 de propuneri legislative discutate şi analizate în Comisia de politică externă, cu emiterea unor rapoarte, însă esenţa activităţii în această comisie a constat în dialogul permanent şi deschis cu ambasadorii României în ţările terţe, respectiv cu ambasadorii altor ţări în România.

Astfel, în 2023 au fost audiate zece persoane propuse ca ambasadori extraordinari şi plenipotenţiali ai României în străinătate, împreună cu comisia de politică externă a Senatului şi cu Comisiile românilor de pretutindeni. În urma audierii, li s-a acordat aviz favorabil pentru a reprezenta România în zece ţări: Kenya-Tanzania-Uganda-Rwanda; Lituania; Sri Lanka şi Maldive; Tunisia; Franţa; China-Mongolia şi Uniunea Myanmar; Columbia; Nigeria; Thailanda şi Egipt.

Întâlnirile bilaterale au fost în număr de 22, majoritatea pentru primirea delegaţiilor de afaceri externe, apărare naţională, afaceri interne, venite în vizită la Parlamentul României.

În calitate de şef al delegaţiei parlamentare a Iniţiativei Central-Europene, Biro Rozalia a menţionat că, în urma întâlnirilor organizate în 2023, a fost decis ca, în luna februarie, să se revizuiască şi să înnoiască strategia de dezvoltare şi obiectivele majore, priorităţile acestui format de colaborare, având în vedere permanenta schimbare la nivel geo-politic şi mai cu seamă, nevoia de dialog între ţările membre ale UE şi cele nemembre, din partea estică a UE. AGERPRES / (A - autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă, editor online: Andreea Lăzăroiu)