Diferenţa între speranţa de viaţă a femeii în România, 82,9 ani, şi speranţa de viaţă sănătoasă, 60,5 ani, este una dintre cele mai mari la nivelul Uniunii Europene şi arată lipsa unor politici publice sectoriale destinate acestora, carenţe în educaţie şi inechităţi economice, a afirmat, miercuri, preşedintele Comisiei de sănătate din Senat, Nicoleta Pauliuc.

"Problema sănătăţii femeii este spinoasă şi depăşeşte cu mult sfera oncologiei. Deşi speranţa de viaţă a doamnelor este de 82,9 ani în România, speranţa de viaţă sănătoasă este de doar 60,5 ani. Acest clivaj - unul dintre cele mai mari de la nivelul Uniunii Europene - ne arată deopotrivă lipsa unor politici publice sectoriale destinate femeilor -vsemn că epoca patriarhatului nu s-a încheiat pe deplin, dar şi carenţe în actul de educaţie, dacă ne gândim că multe probleme de sănătate sunt adesea circumscrise sferei ginecologiei. Ca să nu mai vorbesc despre faptul că inechităţile economice generează inechităţi în starea de sănătate", a transmis Pauliuc, la masa rotundă "Sănătatea femeii. Abordări şi propuneri de politică publică".

Ea a subliniat că o analiză din 2020 a Friedrich-Ebert-Stiftung România relevă că "există un decalaj semnificativ între ponderea bărbaţilor şi femeilor care declară că au o stare de sănătate rea şi foarte rea - 5,4% pentru bărbaţi şi 9% pentru femei".

"Sigur că, strict în ceea ce priveşte datele despre starea de sănătate, trebuie să ţinem cont şi de diferenţele de vârstă între populaţia de femei şi cea de bărbaţi. Femeile tind să trăiască mai mult şi, pentru că problemele de sănătate se agravează cu vârsta, o parte din diferenţa dintre sexe privitoare la starea de sănătate se datorează, de fapt, acestor diferenţe de vârstă", a explicat Nicoleta Pauliuc.

Potrivit senatoarei PNL, statul trebuie să aloce fonduri mai bine ţintite pentru un mix de analize de prevenţie dedicate femeilor.

"Am văzut că există clinici şi laboratoare private care au construit astfel de pachete de analiză şi nu văd nimic în neregulă prin a le oferi fie în sistemul de stat, fie într-o formulă de decontare către sistemul privat. Logica este simplă: dacă vrem inclusiv o economie performantă, trebuie să ne îngrijim inclusiv de sănătatea celor care sunt membri activi ai cetăţii. Nu e pomanageală, ci interesul de a face economii, prevenţia fiind mai ieftină decât tratamentul, şi o grijă pentru a avea oameni productivi", a adăugat Pauliuc.

Conform acesteia, pachetul minimal de analize ar trebui să includă screening pentru depistarea cancerului de col uterin şi a celui de sân, screening pentru osteoporoză şi screening pentru infecţii cu transmitere sexuală.

"Munca pe care o face societatea civilă este inspiraţională, dar nu poate suplini ce nu face statul. De aceea, vă încurajez să fiţi mai agresivi în raport cu instituţiile relevante. Anul acesta, se cheltuie 18,6 miliarde de euro pentru sănătatea românilor, aproximativ 6% din PIB, şi nu se vede acest lucru. Vorbim de o sumă colosală. Sursa răului este băltirea. Ideea că progresul se poate face doar incremental, puţin câte puţin - de asta încearcă în permanenţă să ne convingă funcţionărimea. Or, noi avem nevoie de un salt calitativ, de o ardere a etapelor", a transmis parlamentara PNL.

În opinia sa, concentrarea pe sănătatea femeilor trebuie să fie mai sporită.

"Ştiu că nu este atât de ofertantă poate mediatic precum este, spre exemplu, discrepanţa în reprezentarea politică - o temă la fel de validă, dar cred că dezbaterea despre sănătate ar putea să genereze interes în acele pături sociale unde femeile sunt într-o stare de precaritate sau de vulnerabilitate accentuată. Sigur că ne dorim poveşti inspiraţionale şi este foarte bine atunci când le avem, dar este necesar să facem şi această muncă de identificare a unor probleme punctuale mărunte şi poate mundane cărora să le răspundem", a susţinut Nicoleta Pauliuc. AGERPRES/(A - autor: Livia Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)