Efectuarea de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei la 10 ani, potrivit unui amendament la proiectul iniţiat de parlamentarii liberali privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi a operaţiunilor cu produse cu efecte psihoactive, proiect adoptat luni de Senat.

Proiectul a fost adoptat cu 90 de voturi "pentru", unul "împotrivă" şi 14 abţineri.

Propunerea legislativă completează Legea nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi modifică Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare.

"Este o lege care ne asigură pe toţi că traficanţii de droguri de mare risc vor sta în închisoare, acolo unde le este locul. (...) Producţia şi traficul de droguri rămân cea mai mare afacere criminală din Uniunea Europeană, motiv pentru care această iniţiativă legislativă prevede două lucruri esenţiale. În primul rând, elimină posibilitatea suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc şi, în al doilea rând, creştem, de la doi la şapte ani, la trei la 10 ani, pedepsele pentru anumite fapte de efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. Pe scurt, va trebui să găsim pârghii prin care să stopăm sau să reducem, în măsura posibilului, traficul de droguri, care generează o mulţime de bani în economia subterană. (...) Bătălia nu e uşoară, va trebui să acţionăm pe toate palierele, de la prevenţie la pedeapsă, însă am încredere că măcar această categorie a traficanţilor de droguri de mare risc va sta mai bine în închisoare ca urmare a votului dumneavoastră", a transmis, în plen, ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, în calitate de iniţiator.

Potrivit acesteia, anul trecut, 810 inculpaţi au fost condamnaţi definitiv pentru infracţiuni de trafic de droguri, iar aproximativ 47% dintre ei nu fac închisoare, deşi sunt condamnaţi.

Gorghiu a mai informat că, în primele zece luni ale acestui an, au fost înregistrate 10.780 de dosare care au ca obiect drogurile, faţă de anul trecut, când, în aceeaşi perioadă, s-au înregistrat 8.484 de dosare.

Senatoarea Simona Spătaru a criticat proiectul, acuzând Guvernul că "eşuează" în încercarea de a aduce în Parlament propuneri pentru a-i apăra pe tineri de consumul de droguri.

"Au trecut câteva luni de la tragedia de la 2 Mai şi Guvernul eşuează să aducă pe masa Parlamentului propuneri pentru prevenţie, pentru a apăra tinerii de consumul de droguri. Reamintesc faptul că CSAT a spus acum o lună de zile că consumul de droguri în şcoli este un risc la adresa siguranţei naţionale. Oare noi parlamentarii înţelegem acest lucru? Cu siguranţă USR înţelege acest lucru şi, de aceea, USR va invitat astăzi la o dezbatere serioasă şi nu la un vot pe repede înainte. Nu evitaţi tragediile, mărim pedepsele în două articole penibile din lege. Nimic nu se rezolvă, de la doi la şapte ani, la trei la 10 ani. Trebuiau să fie măsuri concrete, prin care prevenirea consumului de droguri să fie abordată de lege. (...) Aş accentua că se generează morţi prin traficul de droguri şi asta trebuie să evitaţi în primul rând şi lucrul acesta nu-l faceţi nici cu această propunere PNL şi nici cu următoarele, pe care urmează să le aduceţi în Parlament", a susţinut Spătaru.

Proiectul a fost adoptat cu două amendamente referitoare la înăsprirea pedepselor pentru efectuarea de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.

"Fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează fără drept operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă", prevede unul dintre acestea.

Conform altei modificări la proiectul de act normativ, adoptată de comisia raportoare, "fapta persoanei care, cu intenţie, efectuează fără drept operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, pretinzând sau disimulând că acestea sunt produse autorizate potrivit legii sau a căror comercializare este permisă de lege, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă".

Senatul este prima Cameră legislativă sesizată cu acest proiect. AGERPRES/(A, AS - autor: Sorinel Peneş, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea
)