Propunerea legislativă privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor din România a fost adoptată, marţi, cu majoritate de voturi, de plenul Camerei Deputaţilor.
 

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor din România, instituţie publică de importanţă naţională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Romi.

Un reprezentant al organizaţiei minorităţii naţionale a romilor reprezentată în cadrul Camerei Deputaţilor şi în Consiliul Minorităţilor Naţionale este membru de drept în Consiliul de administraţie, prevede un amendament.

Potrivit proiectului, Muzeul are ca scop prezentarea şi promovarea istoriei, culturii şi tradiţiilor romilor din România, cunoaşterea în plan intern şi internaţional a contribuţiei acestei minorităţi naţionale la evoluţia şi modernizarea societăţii româneşti de-a lungul timpului, protejarea memoriei victimelor robiei şi deportării în Transnistria, precum şi combaterea rasismului şi a discriminării.

Patrimoniul Muzeului se compune din colecţii de piese şi documente, constituite de Asociaţia Partida Romilor Pro-Europa, membru al Consiliului Minorităţilor Naţionale, în colaborare cu alte instituţii publice sau private, organizaţii neguvernamentale din ţară şi din străinătate, precum şi din piese provenind din transferuri, donaţii şi achiziţii, potrivit legii.

Atribuţiile Muzeului sunt colecţionarea de documente şi mărturii cu privire la istoria romilor; elaborarea, coordonarea de programe şi/sau proiecte educaţionale şi de cercetare, de stagii de pregătire şi instruire în domeniul specific; efectuarea de studii şi cercetări, în ţară şi în străinătate, pentru aprofundarea cunoaşterii istoriei romilor, a robiei şi a deportării în Transnistria; organizarea de activităţi de cercetare ştiinţifică, conferinţe, expoziţii, schimburi de experienţă şi seminarii cu caracter informativ-educativ, inclusiv prin colaborare şi participare internaţională; editarea şi publicarea de studii, cărţi, articole, corespondenţă, memorie fotografică şi multimedia, colecţii de documente, albume fotografice privind istoriei romilor, a robiei şi a deportării în Transnistria.

Iniţiatorul propunerii, deputatul minorităţilor naţionale Cătălin Manea, a declarat că votul din Camera Deputaţilor - for decizional - este un moment istoric, prilej cu care s-a făcut încă un pas extrem de important pentru minoritatea romă din România, care va avea în sfârşit un Muzeu Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor, instituţie care va contribui la cunoaşterea unor adevăruri istorice, precum robia şi deportarea în Transnistria.

"În calitate de iniţiator al proiectului de lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor apreciez că votul de astăzi este un moment prin excelenţă istoric. Le mulţumesc tuturor colegilor deputaţi şi senatori care s-au alăturat şi au susţinut proiectul de lege, precum şi Guvernului României, Consiliului Legislativ şi Departamentului Legislativ al Camerei Deputaţilor, în mod distinct colegilor din cadrul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. Astăzi, 20 iunie, reprezintă o zi care va rămâne în istoria României ca o dovadă a recunoaşterii contribuţiei minorităţii rome în spaţiul românesc, precum şi o dovadă a manifestării voinţei clasei clasei politice în ceea ce priveşte istoria, cultura şi tradiţiile romilor din România. În numele minorităţii rome şi al Partidei Romilor vă mulţumesc tuturor", a afirmat Cătălin Manea, în plenul Camerei Deputaţilor.

AUR a susţinut "din toată inima" acest proiect, a precizat deputatul formaţiunii Mihail Albişteanu.

Şi parlamentarii USR au votat în favoarea proiectului, a precizat deputata Uniunii Oana Ţoiu, care a atras atenţia asupra problemelor cu care se confruntă comunităţile de romi din România.

"Din manualele de istorie lipseşte perioada de robie, lipsesc explicaţiile despre asta şi lipseşte din cultura generală ceea ce e rădăcină în istorie. Deci da, e nevoie de un muzeu, e nevoie de lecţii mai bune despre istorie, dar e nevoie să ne uităm şi mai sincer la situaţia pe care o avem acum în faţă, să ne uităm şi mai sincer la comunităţile cărora le-au fost promise drumuri, apă, civilizaţie şi sunt în continuare la marginea unui drumeag tot de pământ, tot de praf, cu aceeaşi primari de 20-30 de ani, care la anul vor merge cu aceleaşi promisiuni. Dacă vrem să ne uităm cinstit în istorie, trebuie să ne uităm cinstit în faţa oamenilor care le cerem votul", a spus Oana Ţoiu.

Proiectul a fost adoptat de Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional în cazul acestui proiect de lege. AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)