Deputatul PNL Gheorghe Pecingină a afirmat, joi, că este "strigător la cer" faptul că în România de astăzi există atrocităţi şi cruzimi privind creşterea şi sacrificarea animalelor pentru blană, în condiţiile în care poporul român este iubitor de animale.

"Pentru că se vorbeşte despre compasiunea românilor, peste 70% dintre români au un animal de companie. Suntem o ţară, un popor iubitor de animale şi mi s-a părut strigător la cer că în România pot să existe în acest an astfel de atrocităţi, cruzimi, modul în care sunt crescute şi sacrificate aceste animale pentru blană", a afirmat Pecingină, la conferinţa "Pentru o Românie fără blănuri".

El a precizat că a iniţiat un proiect de lege privind interzicerea creşterii şi eutanasierii în scop comercial a tuturor speciilor de şinşilă şi nurci, menţionând că acesta se află la Camera Deputaţilor şi speră să fie adoptat până la sfârşitul sesiunii parlamentare.

"Cred că la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare vom avea victoria finală în privinţa acestui proiect. Nu este doar un proiect pentru a ne înscrie în rândul celor 19 ţări din Europa care au interzis creşterea şi sacrificarea acestor animale în scopuri industriale, este, pur şi simplu, un act de dreptate. Aceste animale sunt ţinute în nişte condiţii de neconceput pentru acest secol, sunt sacrificate în nişte condiţii în care nu credeam că mai pot exista într-o Europă a anului 2023. Noi, românii, nu avem tradiţie în această industrie. (...) Habitatul natural al acestor animale nu se regăseşte în România", a adăugat deputatul liberal.

Potrivit parlamentarului PNL, aceste ferme sunt focare de transmiterea anumitor boli, cum este COVID-19.

"Avem foarte multe argumente pentru a stopa acest fenomen în România. Vidul legislativ a permis ca firmele care au fost închise în alte ţări să fie relocate în România. Pe cale de consecinţă, o să ne aliniem şi noi cu legislaţia celor 19 ţări până la sfârşitul acestei sesiuni şi vom interzice şi pe teritoriul României creşterea acestor animale", a transmis Gheorghe Pecingină.

Andreea Roseti, reprezentant al Humane Society International, a susţinut, la rândul său, că fermele pentru creşterea nurcilor trebuie interzise. Ea a adăugat că industria blănurilor este în declin în România, pentru că tot mai mulţi oameni au înţeles că blănurile înseamnă cruzime.

"Cruzimea împotriva animalelor nu este un caz izolat în această industrie, este, de fapt, modul în care această industrie operează. Din cauză că avem de-a face cu specii sălbatice, al căror loc nu este în niciun fel de fermă, este cu atât mai grav. Dacă în mod normal pentru animalele de fermă ni le putem imagina pe o păşune, în cazul animalelor crescute pentru blana lor, acestea trăiesc doar în nişte cuşti foarte mici, în spaţiu înghesuit întreaga lor viaţă. Aşteptarea lor de viaţă este foarte scurtă, spre exemplu pentru nurca americană este undeva la 8 luni, după care sunt sacrificate doar pentru blana lor", a explicat Roseti.

Potrivit acesteia, în România, numărul de ferme de nurcă a scăzut de la 153 în 2013 la 13 în 2021. "Numărul fermelor a scăzut şi cererea a scăzut pe măsură ce tot mai mulţi oameni au conştientizat că această industrie este construită pe cruzime. Blănurile nu mai au ce căuta într-o lume civilizată", a completat Andreea Roseti.

Ea a făcut un apel ca proiectul aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor să fie votat cât mai curând. "Trebuie să avem o Românie fără blănuri şi îmi doresc ca acest lucru să se întâmple câte mai repede. Trebuie să avem o Românie plină de compasiune, curată şi europeană", a evidenţiat Roseti.

Designerul Ioana Ciolacu, reprezentant al industriei modei la dezbatere, a afirmat că marile branduri nu folosesc blănurile pentru vânzare.

"Corporaţiile de modă, marile branduri şi, cu precădere, brandurile independente nu folosesc blănurile pentru vânzare. Motivul pentru care se întâmplă acest lucru este, în primul rând, unul emoţional, în care mă încadrez şi eu. Dar, la nivel de corporaţie, nu există neapărat emoţia, cât există un motiv economic şi acela este că clientul, consumatorul nu-şi doreşte acest produs. Acest produs considerat înainte de lux avea sens în epoca de piatră, când trebuia să alegi animalul sacrificat, foloseai toate părţile animalului şi blana lui era cea mai bună metodă să supravieţuieşti, să fii acoperit", a explicat ea.

Designerul a adăugat că exista o tradiţie de a lăsa haina de blană generaţiei următoare.

"Luam o haină de blană şi o dădeam către generaţia următoare, o ţineam cu mândrie la naftalină. Aş zice că măcar de trei generaţii lucrul acesta nu se mai aplică pentru că avem alternative", a spus Ioana Ciolacu.

Conform acesteia, au fost dezvoltate materiale "care sunt mai frumoase, mai uşor de lucrat, nu implică un sacrificiu suprem, sunt mai bune izolatoare".

"În momentul în care am avut alternativă, această disociere de a purta un animal mort pe noi a devenit doar un moft şi nu-şi are sensul în lumea în care trăim. În modă trebuie să ai o viziune şi atunci cred că, prin această iniţiativă, păstrăm pasul cu timpurile cu care trăim şi asta nu include purtarea blănii", a menţionat ea.

La eveniment au participat reprezentanţi ai societăţii civile din România, reprezentanţi ai industriei româneşti a modei, ai ONG-urilor internaţionale membre ale Fur Free Alliance. AGERPRES/(A - autor: Alina Novăceanu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)