Camera Deputaţilor/ Proiectul privind înfiinţarea Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice - aprobat
Deputaţii au dat vot favorabil, miercuri, proiectului de lege pentru modificarea şi completarea OUG nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, proiect prin care se va înfiinţa Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
S-au înregistrat 183 de voturi "pentru", 83 de voturi 'contra' şi 14 abţineri.
În principal, proiectul vizează separarea funcţiei de reglementare de cea de coordonare a proprietăţii statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în calitatea lor de acţionari, elaborarea unei politici de proprietate prin care să se definească raţiunea deţinerii de către stat sau de către unităţile administrativ-teritoriale a întreprinderilor publice de la nivel central şi local.
Iniţiativa legislativă urmăreşte să stabilească rolul statului şi al unităţii administrativ-teritoriale în guvernanţa întreprinderilor publice, precum şi responsabilităţile autorităţilor publice tutelare şi ale altor părţi interesate implicate în implementarea acesteia. Elaborarea şi revizuirea politicii de participare a statului în economie va fi în concordanţă cu orientările OECD şi va delimita în mod clar rolurile şi responsabilităţile tuturor entităţilor implicate, înfiinţarea Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
De asemenea, proiectul vizează şi alte propuneri de modificare a legislaţiei, în măsură să asigure implementarea principiilor guvernanţei corporative cuprinse în ghidurile OCDE privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat.
Potrivit proiectului, AMEPIP este instituţie publică, cu personalitate juridică, în subordinea directă a Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului, finanţată de la bugetul de stat şi din venituri proprii.
"Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică întreprinderilor publice din industria de apărare şi securitate naţională. În acest caz, procedura de selecţie a membrilor consiliului de administraţie cuprinde o etapă suplimentară, constând în efectuarea verificării de securitate prevăzută de Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare. În situaţia în care un candidat selectat nu a obţinut avizul favorabil necesar accesului la informaţii clasificate, acesta nu poate fi numit în funcţia de administrator al întreprinderii publice", se arată în proiect.
Prevederile OUG nu se aplică întreprinderilor publice care au ca obiect principal de activitate administrarea bazei materiale de reprezentare şi protocol, precum şi fabricarea de monede metalice şi bilete de bancă. De asemenea, prevederile OUG nu se aplică întreprinderilor publice pentru care s-a deschis procedura insolvenţei.
Proiectul defineşte corpul administratorilor de întreprinderi publice ca fiind baza de date organizată şi gestionată de AMEPIP, publicată pe pagina sa de internet, care cuprinde lista persoanelor fizice sau juridice înregistrate şi preselectate de AMEPIP, ca urmare a îndeplinirii criteriilor anunţate de către aceasta pentru procesul de preselecţie naţională şi care vor putea candida, alături de persoane fizice sau juridice care nu sunt înscrise în corpul administratorilor, în cadrul proceselor de recrutare şi nominalizare în posturi de administrator în cadrul întreprinderilor publice, precum şi persoane fizice sau juridice care au fost selectate şi numite ca administratori în urma aplicării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă; în cazul persoanelor juridice, selectate şi numite ca administrator al întreprinderii publice, AMEPIP înregistrează în această bază de date persoanele fizice desemnate în acest sens de persoanele juridice.
Politica de proprietate este definită ca fiind politica de acţionar/asociat, respectiv de proprietar al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, care defineşte raţiunea deţinerii de către stat sau de către unităţile administrativ-teritoriale a participaţiilor la întreprinderile publice de la nivel central şi local, stabileşte rolul statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale în guvernanţa întreprinderilor publice, în implementarea politicii de proprietate, precum şi rolul şi responsabilităţile autorităţilor publice tutelare şi ale altor părţi interesate implicate în implementarea acesteia.
Aceasta are ca obiectiv principal menţinerea prezenţei întreprinderilor importante pentru interesul public, exercitarea dreptului de proprietate al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale asupra acestora, precum şi sprijinirea întreprinderilor publice în înţelegerea scopurilor şi priorităţilor statului în calitate de proprietar.
Politica de proprietate a statului se elaborează de către AMEPIP şi se aprobă prin lege, la propunerea Guvernului. Implementarea politicii de proprietate a statului este monitorizată anual de către AMEPIP, iar politica de proprietate se revizuieşte de către Guvern şi se aprobă prin lege, la propunerea Guvernului, potrivit unui alt amendament.
Politica de proprietate se referă, în principal, la: obiectivele Guvernului în ceea ce priveşte proprietatea publică; gestionarea participaţiilor statului şi unităţilor administrativ-teritoriale, în scopul asigurării unei bune performanţe financiare şi a rentabilităţii întreprinderilor publice; măsurile necesar a fi luate într-un interval de timp bine stabilit pentru a asigura punerea în aplicare a principalelor obligaţii prevăzute.
Proiectul mai prevede că statul şi, respectiv, unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari/asociaţi la întreprinderile publice, respectiv proprietari la regiile autonome de la nivel central şi local.
În temeiul prezentei legi, Guvernul României va încredinţa AMEPIP, prin hotărâre, exercitarea drepturilor de proprietate asupra unei întreprinderi publice şi, în mod corelativ, va dispune ca autoritatea publică tutelară de la nivel central să înceteze exerciţiul acestor drepturi asupra acelei întreprinderi, în cazul în care autoritatea publică tutelară respectivă încalcă oricare din obligaţiile prevăzute în lege, mai prevede un amendament.
Autorităţile publice tutelare centrale şi locale transmit AMEPIP, pentru întreprinderile publice aflate în portofoliu, în termenul stabilit de aceasta, obiectivele în legătură cu exercitarea drepturilor de acţionar/asociat, pentru includerea acestora în politica de proprietate, într-un mod care asigură armonizarea lor cu interesele naţionale şi cu respectarea principiului autonomiei locale.
Unităţile administrativ-teritoriale în guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice aflate sub controlul acestora vor putea aplica politici generale în materie de dividende şi principii privind politica de remunerare a membrilor consiliului de administraţie/consiliului de supraveghere şi a directorilor / membrilor directoratului, aprobate de către Guvern.
Autorităţilor publice tutelare în guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice aflate în portofoliul acestora le revine şi un rol în organizarea procedurii de selecţie, selectarea şi nominalizarea candidaţilor pentru funcţiile de administrator al întreprinderii publice, transmiterea rapoartelor către AMEPIP în termen de 3 zile de la finalizarea procedurii, precum şi încheierea contractelor de mandat cu administratorii întreprinderii publice, direct sau prin adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor, după caz, şi transmiterea acestora către AMEPIP.
Deputatul USR Claudiu Năsui a afirmat că proiectul de lege nu face deloc "ceea ce se dezinformează", dar este, în schimb, "unul prost".
"Acest proiect este unul prost şi este unul care înfiinţează o nouă agenţie de stat, de parcă mai aveam nevoie de una, e unul care măreşte semnificativ salariile şefilor companiilor de stat. (...) Acest proiect de lege nu face deloc nicio privatizare, nu aduce niciun investitor străin şi e păcat că nu face lucrul acesta. Am şi un mesaj pentru cei care au făcut astăzi circ în Parlament: ar fi bine să vă întoarceţi şi dumneavoastră către viitor, comunismul s-a terminat în România în decembrie '89", a afirmat Năsui.
Deputatul AUR George Simion a acuzat faptul că "toate ţările din UE au voie să aibă companii de stat şi să aibă afaceri în România", numai în ţara noastră, prin această lege, se separă activitatea administrativă publică de cea economică. "Este legea guvernanţei corporative. Asta se votează aici. (...) Nu vom mai avea voie să creăm alte regii autonome. (...) Proiectul ăsta este unul nociv, o ştiţi!", a afirmat Simion, care i-a invitat în AUR pe cei care au curajul să voteze contra proiectului de lege.
"Nu înţeleg cum reuşiţi să-i păcăliţi pe oameni, pentru că eu nu înţeleg nici din ceea ce vorbiţi dumneavoastră şi nimic din ceea ce spuneţi nu are legătură cu adevărul, n-are nici măcar substanţă. (...) Noi încercăm eficientizarea companiilor de stat, şi ei spun că vindem companiile. Nicăieri în legea aceasta nu există un cuvânt care să facă referire la vânzarea vreunei companii de stat", a replicat liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis.
Proiectul a fost adoptat de Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Parlamentul se reunește în ședință comună pentru desemnarea noilor membri ai CA la SRTV și SRR
Camera Deputaților și Senatul se reunesc marți, începând cu ora 12:00, în ședință de plen comun pentru a desemna noi membri ai Consiliilor de Administrație ale Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, precum și un consilier de conturi care să exercite atribuțiile de președinte al Curții de Conturi.
VIDEO Pauliuc: Domnule Bolojan, nu mă intimidați; riscați să duceți PNL pe un drum în care libertatea de opinie e înlocuită cu obediența
Senatorul PNL Nicoleta Pauliuc i-a transmis, luni, președintelui partidului, Ilie Bolojan, că nu este intimidată de ultimatumul dat de acesta de a-și retrage acțiunile din instanță privind deciziile de la Congresul Extraordinar al liberalilor din iunie, ea menționând că 'un astfel de gest nu este doar autoritar, ci și meschin și mărunt'.
Senatorul Ioan Rusu a trecut la grupul PSD
Senatorul Ioan Rusu a anunțat, luni, în plen, afilierea la grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD). ''Vă informez că începând de astăzi (luni - n.r.) mă afiliez grupului parlamentar al PSD'', a spus Ioan Rusu. El a fost ales senator în decembrie 2024, în Circumscripția
Senat: Valoarea maximă a ajutorului de stat pentru sectorul creșterii animalelor - majorată cu 200 milioane lei
Senatul a adoptat, luni, un proiect de lege care prevede suplimentarea cu 200 milioane lei a valorii maxime a schemei de ajutor de stat pentru sectorul creșterii animalelor pentru perioada 2023-2027, de la 561,57 milioane lei la 761,57 milioane lei, din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. S-au înregistrat 107 voturi
Senat: Rapoartele finale privind anchetele ''Mykonos'' și ''întâlnirea Bolojan - Tănăsescu'', adoptate de plen
Plenul Senatului a adoptat, luni, rapoartele finale propuse de Comisia de constituționalitate în cazul anchetelor privind întâlnirea dintre fostul premier Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, care a avut loc pe 14 august la Palatul Parlamentului, și împrejurările în care judecătorul CCR Cristian Deliorga a călătorit spre Myk
Camera Deputaților: Ioana Bran-Voinea preia funcția de secretar general; Oana-Elena Pintilei - secretar general adjunct
Ioana Bran-Voinea a fost desemnată luni de plen pentru a prelua funcția de secretar general al Camerei Deputaților, iar Oana-Elena Pintilei pentru cea de secretar general adjunct. Ioana Bran-Voinea a fost propusă pentru această funcție de grupul parlamentar al PSD, iar Oana Pintilei de grupul parlamentar al AUR. Ioana Bran-Voine
Peiu (AUR) anunță moțiune de cenzură dacă Guvernul PSD își va angaja răspunderea pe reforma administrativ-teritorială
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a afirmat luni că pentru reforma administrativ-teritorială este necesar ''un consens parlamentar'', iar dacă Guvernul își va angaja răspunderea pe un astfel de proiect, AUR va încerca să depună moțiune de cenzură. ''AUR nu susține angajarea răspunderii Guvernului pe or
USR și PNL îi cer președintelui AEP să retragă proiectul de lege privind partidele politice
Deputații Alexandru Dimitriu (USR) și Alexandru Muraru (PNL) i-au cerut, luni, președintelui Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, să retragă proiectul de lege privind partidele politice și să lase Parlamentul să hotărască în privința legislației în acest domeniu. Dimitriu a declarat la Palatul Parlamentului că
Ioana Bran-Voinea - propusă să devină secretar general al Camerei; Oana Elena Pintilei - secretar general adjunct
Biroul permanent al Camerei Deputaților a aprobat luni propunerile de numire în funcția de secretar general a Ioanei Bran-Voinea și în cea de secretar general adjunct a Oanei-Elena Pintilei. Ioana Bran-Voinea și-a dat demisia din funcția de secretar general adjunct al Camerei Deputaților și, la propunerea grupului parlamentar al PS
Senat - Comisia de constituționalitate: Rapoarte finale privind anchetele Mykonos și întâlnirea Bolojan - Tănăsescu
Comisia de constituționalitate a Senatului a adoptat, luni, rapoarte finale în cazul anchetelor privind întâlnirea dintre fostul premier Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, care a avut loc pe 14 august la Palatul Parlamentului, și împrejurările în care judecătorul CCR Cristian Deliorga a călătorit în data de 8 iulie spre Myko
Proiect PNL: Părinții care revin la muncă să primească un stimulent egal cu indemnizația pentru creșterea copilului
PNL propune, într-un proiect depus la Parlament, ca părinții care se întorc la serviciu înainte de încheierea concediului pentru creșterea copilului să primească un sprijin financiar egal cu indemnizația pentru creșterea copilului. Propunerea legislativă în acest sens a fost inițiată de senatoarea Gabriela Horga ș
Parlament/Țuțuianu: Jumătate dintre angajații AEP nu au dat niciodată un concurs; trebuie un nivel de pregătire a oamenilor adecvat
Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a declarat, marți, în ședința Comisiilor parlamentare juridice, că jumătate dintre salariații AEP nu au dat niciodată un concurs, ci au uzitat de o procedură prin care au fost angajați la un grup parlamentar pentru o zi sau două și apoi mutați în structura Autorității. El a spus că nu
Senat: DNSC va iniția programe de identificare a vulnerabilităților în sistemele informatice ale autorităților publice, cu acordarea de recompense
Senatul a adoptat, luni, un proiect de lege care prevede că Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) va putea iniția și gestiona programe de identificare și raportare a vulnerabilităților, cu acordarea de recompense bănești pentru vulnerabilitățile validate, pentru rețelele și sistemele informatice ale autorităților și instituțiilor publice.
Senat: Schemă de ajutor de minimis pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane în România
"Senatul a adoptat, luni, propunerea legislativă prin care, pentru anul 2027, este instituită o schemă de ajutor de minimis pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane în România prin susținerea aplicării de către crescătorii de porcine a condițiilor de biosecuritate. Au fost înregistrate 100 de voturi 'pentru' și
Senat: 28 iunie - Ziua comemorării victimelor ocupației sovietice a Basarabiei, Nordului Bucovinei, Ținutului Herța
Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege care instituie pe 28 iunie Ziua de comemorare a victimelor ocupației sovietice a Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța și stabilește organizarea și sprijinirea unor manifestări dedicate acestei zile. 'Se instituie ziua de 28 iunie ca Ziua comemorării victimelor ocupației sovietice a Basarabiei, Nordulu










