Victimele violenţei domestice beneficiază de măsuri de protecţie pe o perioadă de 12 luni, faţă de şase luni în prezent, potrivit unui proiect iniţiat de parlamentari USR, adoptat luni de Senat.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice are ca obiect "modificarea duratei perioadei pe care pot fi dispuse măsuri prin ordinul de protecţie în sensul creşterii duratei de la 6 la 12 luni. Modificarea ar implica tot aprecierea judecătorului în ceea ce priveşte durata exactă, având însă posibilitatea să dispună instituirea măsurilor necesare şi o perioadă mai mare de 6 luni şi maximum 12 luni", conform raportului întocmit de Comisia juridică.

Membrii Comisiei juridice au apreciat oportună promovarea propunerii legislative, considerând că pentru a oferi protecţie victimei este necesară mărirea duratei maxime a perioadei pe care pot fi dispuse măsuri prin ordinul de protecţie, iar reglementarea asistenţei juridice obligatorii a victimei pe parcursul judecăţii în apel va asigura un drept efectiv la apărare, menţionează raportul.

În expunerea de motive se menţionează că durata măsurilor poate fi dispusă pentru o perioadă stabilită de către judecător, care nu poate însă depăşi 6 luni de la data emiterii ordinului.

"De multe ori însă, abuzurile ce îmbracă forma violenţei domestice se pot desfăşura pe săptămâni, luni sau chiar ani de zile, sens în care considerăm că perioada de 6 luni este insuficientă pentru atingerea scopului ordinului de protecţie şi anume cel de a oferi victimei distanţa necesară faţă de agresor care să îi poată garanta siguranţa fizică şi emoţională. Proiectul reglementează o protecţie suplimentară pentru victimele violenţei domestice şi le oferă posibilitatea de a avea drepturile respectate pe întreg parcursul demersului judiciar, dar şi perspectiva de a beneficia de siguranţă sporită raportat la agresiuni ", susţine iniţiatorul.

Conform informaţiilor ce se regăsesc în Barometrul violenţei de gen 2022, au fost identificate în total 51.222 de victime în 2021, pe baza actului de sesizare a actelor de violenţă, dintre care 42.677 adulţi şi 8.545 minori. În cazul adulţilor, victimele sunt într-o majoritate absolută femei (79,6%), în timp ce în cazul minorilor fetele şi băieţii sunt deopotrivă victime (4.153 băieţi şi 4.382 fete). În primele 6 luni din 2021, pornind de la actul de sesizare au fost 27.337 de victime, iar dintre cele adulte 18.507 sunt femei şi 4.453 bărbaţi, se subliniază în expunerea de motive.

Senatul este prima Cameră legislativă sesizată, Camera Deputaţilor fiind forul decizional în acest caz. AGERPRES /(A-autor: Sorinel Peneş, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)