Plenul reunit al Parlamentului a luat act, marţi, de trei scrisori ale preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la misiunile din teatrele de operaţii, la aprobarea staţionării şi desfăşurarea de operaţiuni pe teritoriul României de către detaşamentul spaniol de aeronave multirol, precum şi la dislocarea, la nevoie, a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată - VJTF în scopul pregătirii şi desfăşurării de operaţii militare în ţara noastră în 2023.

În primul document, şeful statului informează Parlamentul că a aprobat forţele şi mijloacele Armatei României şi ale Ministerului Afacerilor Interne care sunt trimise la misiuni şi operaţii în afara teritoriului naţional în anul 2023.

Potrivit scrisorii, volatilitatea progresivă a ordinii internaţionale şi invadarea Ucrainei de către Federaţia Rusă au un impact deosebit asupra mediului internaţional de securitate, care este caracterizat de o serie de crize suprapuse, generate de multiple cauze şi având asociat un spectru larg de provocări şi interese, iar acestea determină creşterea nivelului de interacţiune la nivel diplomatic, militar, economic şi social în plan naţional, regional şi global.

"România beneficiază de garanţii de securitate solide, oferite de statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice şi al Uniunii Europene, precum şi de bune relaţii cu ţările vecine şi cu partenerii săi strategici, în special cu SUA, premise pentru asigurarea continuităţii şi a predictibilităţii în acţiuni", menţionează preşedintele.

În cea de-a două scrisoare, Klaus Iohannis informează Legislativul că a aprobat intrarea, staţionarea şi desfăşurarea de operaţiuni pe teritoriul României de către un detaşament spaniol de aeronave multirol pentru a executa misiuni în cadrul activităţilor de vigilenţă sporită ale NATO.

"În urma analizei solicitării NATO şi a situaţiei de securitate din regiune, în conformitate cu prevederile art. 119 din Constituţia României şi cu prevederile art. 4 alin (1) din Legea 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armatelor străine pe teritoriul României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la propunerea prim-ministrului României, după consultarea CSAT, informez Parlamentul României că am aprobat intrarea, staţionarea şi desfăşurarea pe operaţiuni pe teritoriul României a detaşamentului spaniol de aeronave multirol pentru a executa misiuni în cadrul activităţilor de vigilenţă sporită ale NATO. Facilităţile pentru dislocarea detaşamentului spaniol şi asigurarea fondurilor pentru asigurarea Sprijinului Naţiunii Gazdă vor fi asigurate de Ministerul Apărării Naţionale, în funcţie de cerinţele operaţionale", se arată în document.

Şeful statului aminteşte că, în răspuns la criza de securitate din Ucraina, Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa - SACEUR a dispus iniţierea unor măsuri de vigilenţă sporită pentru întărirea posturii de apărare antiaeriană şi antirachetă sporită pe Flancul estic aliat şi creşterea capabilităţilor în cadrul misiunilor de poliţie aeriană întărită.

În cea de-a treia scrisoare, preşedintele Iohannis informează Parlamentul că a aprobat dislocarea, la nevoie, a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată - VJTF în scopul pregătirii şi desfăşurării de operaţii militare pe teritoriul României, în anul 2023, potrivit datelor de planificare transmise de către autorităţile NATO.

Documentul aminteşte că anul 2022 a fost marcat de schimbările fundamentale produse în planul securităţii regionale, determinate de agresiunea militară ilegală, neprovocată şi nejustificată a Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, cu impact major asupra securităţii din zona Mării Negre, în consecinţă, cu afectarea intereselor strategice ale României, ale Alianţei Nord-Atlantice şi ale Uniunii Europene în regiune.

"În situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale ale României, Consiliul Nord Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată - VJTF, în scopul dezamorsării crizei şi descurajării escaladării acesteia", se explică în scrisoarea preşedintelui.

Solicitările preşedintelui au fost criticate, în şedinţa plenului reunit, de parlamentarii neafiliaţi Diana Şoşoacă şi de Ioan Lasca.

"Este foarte interesant că, din decembrie, pe teritoriul României, se desfăşoară operaţiuni cu trupe din Spania. Este foarte OK ca, de la 5.000 de km, Spania să trimită aici trupe militare, să ţină cât mai departe conflictul de ei, în timp ce domnul preşedinte Iohannis aprobă toate solicitările NATO care vin ca răspuns la provocări. Provocările cui? Ucraina nu este stat membru NATO. Tot ceea ce se întâmplă acolo este de fapt un conflict între SUA şi Federaţia Rusă, iar teritoriul României este folosit ca teatru de război, iar românii în curând vor fi folosiţi ca şi carne de tun. (...) Care este motivul pentru care niciuna dintre părţi nu doreşte negocieri pentru pace? Când spui "pace", eşti făcut putinist, dar voi, că vreţi război, nu sunteţi hitlerişti? De fapt, aici am ajuns, nazismul este în floare, ceea ce faceţi dumneavoastră cu teritoriul României este un act de înaltă trădare!", a susţinut senatoarea Diana Şoşoacă.

Deputatul Ioan Mihai Lasca a făcut un apel către autorităţi să spună "nu" războiului.

"Spuneţi "nu" intrării României într-o vărsare de sânge. Nu permiteţi ca generaţia noastră tânără să fie sacrificată într-un război neînţeles şi nedorit de nimeni. Stimaţi colegi, nu lăsaţi sângele copiilor noştri să curgă pe mâinile noastre, din dorinţa de afirmare a celui care astăzi se crede stăpânul României şi care vrea să demonstreze încă odată că este o slugă obedientă, dispus în orice moment să sacrifice poporul român.(...) Îi rog pe colegii de la AUR să iniţieze demersul pe care l-au promis românilor, şi anume demiterea acestui clovn numit Klaus Werner Iohannis, un om care în afară de ură nu lasă nimic în urma sa, nici măcar un urmaş, un om fără copii care îi trimite la luptă pe copiii noştri. (...) România vrea pace, nu război!", a afirmat deputatul. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)