Asistenţii persoanelor cu handicap ar putea fi plătiţi integral de la bugetul de stat, prevede o propunere legislativă depusă la Parlament pentru modificarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Potrivit proiectului, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să prevadă în bugetul local sumele necesare din care se suportă salarizarea, precum şi celelalte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit legii. Sumele se asigură integral de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în baza numărului de beneficiari comunicat de unităţile administrativ-teritoriale. În prezent, sumele se asigură în proporţie de cel mult 90% de la bugetul de stat.

Prin asistent personal profesionist se înţelege, potrivit legislaţiei în vigoare, persoana fizică atestată care asigură la domiciliul său îngrijirea şi protecţia adultului cu handicap grav sau accentuat, aflat în condiţiile precizate de lege.

Iniţiatorii propunerii legislative mai doresc ca finanţarea măsurilor de protecţie să se asigure de la bugetul de stat, prin bugetul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau al autorităţii administraţiei publice locale la nivel de municipiu, oraş sau comună, după caz, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinaţie, în proporţie de 100% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale.

În prezent, finanţarea măsurilor de protecţie se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau al autorităţii administraţiei publice locale la nivel de municipiu, oraş sau comună, după caz, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinaţie, în proporţie de cel mult 90% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale.

Potrivit expunerii de motive, raportat la existenţa unei finanţări din surse diferite în vechea dispoziţie legală, s-au constatat inadvertenţe şi întârzieri mari de plată către aceste persoane extrem de vulnerabile.

"Trebuie observat că neplata salariilor către asistenţii personali se datorează lipsei coroborării plăţii de la bugetul de stat cu existenţa resurselor financiare din bugetul local. Prin propunerea legislativă actuală eliminăm această disfuncţionalitate şi revenim la forma iniţială a textului legal având în vedere incapacitatea multor unităţi administrativ-teritoriale de a asigura continuitatea plăţii salariilor către aceste persoane vulnerabile. Conform propunerii, sumele se asigură integral de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în baza numărului de la beneficiari comunicat de unităţile administrativ-teritoriale", precizează iniţiatorii proiectului.

Senatul este prima Cameră sesizată, iniţiatorii propunerii fiind grupul parlamentar al PNL şi doi senatori de la UDMR. AGERPRES/(AS - autor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin)