Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, a afirmat că în urma vizitei efectuate la Viena de membri ai Comisiei, în perioada 26-28 februarie, s-au creat premisele pentru a se definitiva o agendă de lucru pentru acest an pentru aderarea României la Schengen.

La Viena, delegaţia de parlamentari români din întreg spectrul politic s-a întâlnit cu parlamentari austrieci, cu primarul Vienei, Michael Ludwig, fostul preşedinte austriac Heinz Fischer şi alţi oficiali.

"Ceea ce este important de ştiut este că s-a spart gheaţa, care era cam groasă, ca să mă exprim foarte direct. Faptul că nu au existat contacte oficiale în acest fel după 8 decembrie, era o pierdere pentru România. (...) Putem, şi avem motive după discuţiile astea, să fim încrezători că la nivelul Guvernelor contactele pot să dea rezultate. Dar mai avem de muncit. Cu cât trecea timpul, cu atât lucrurile erau ceva mai complicate", a spus Corlăţean, miercuri, într-o conferinţă de presă.

Întrebat despre o dată la care România ar putea fi primită în Schengen, Corlăţean a spus: "Nu este sarcina noastră să anticipăm ceea ce la nivelul guvernelor statelor membre trebuie discutat împreună cu instituţia europeană".

"Din experienţa noastră comună politică (...) şi uitându-ne la agenda politică internă austriacă, noi ştim că după alegerile regionale de la sfârşitul lui ianuarie din Austria Inferioară mai urmează alte două runde de alegeri regionale în primăvara acestui an. Eu cred că trebuie să lucrăm până atunci, trebuie să lăsăm aceste alegeri să treacă (...) Nu cred că se va putea ieşi din cercul ăsta vicios până când agenda politică austriacă nu se aşează, nu se limpezeşte, ceea ce nu înseamnă că nu trebuie să fructificăm acest interval. După aceste momente să avansăm spre un consens, încă o dată, în baza unui dialog constructiv pe care guvernele pot să îl facă în acest moment, trecând peste emoţia anterioară şi peste acel veto profund nejustificat la adresa României. Deci e un proces şi procesul nu implică în acest moment stabilirea unei date atât de apropiate şi ferme, dar s-au deschis perspectivele concrete. (...) S-au creat premisele pentru a definitiva o agendă de lucru pentru acest an", a adăugat Corlăţean.

Referindu-se la tandemul România - Bulgaria pentru aderarea la Schengen, Corlăţean a spus: "Noi suntem adepţii respectării regulilor europene şi ale tratatelor Uniunii Europene. Dacă aceste reguli spun că aquis-ul comunitar, în speţă legat de Spaţiul Schengen, care este verificată de Comisia Europeană şi dacă acest aquis este îndeplinit, indiferent de numele statului, este corect ca decizia să respecte prevederile Tratatului. Deci dacă Bulgaria a fost evaluată ca respectând aceste criterii, este firesc ca şi Bulgaria să intre. Ar fi un lucru bun şi pentru România să intre. (...) Nu mai intrăm în discuţii pe unde ar fi frontiera Schengen, care ar fi presiunea. Mai departe jocul european înseamnă solidaritate. Le-am spus austriecilor, toţi colegii din toate grupurile politice, că solidaritatea trebuie să fie pentru toţi, nu doar pentru unii. Lucrurile sunt îndeajuns de complexe şi trebuie să ştim să construim".

Senatorul PNL Marcel Vela a menţionat că a constatat că parlamentarii vienezi nu ştiau că în urma verificărilor de la Bruxelles, înainte de Consiliul JAI din 8 decembrie 2022, România îndeplinea condiţiile de aderare.

"Verificările care au avut loc în toamna anul trecut în România au avut o concluzie pozitivă (...) Guvernul României a îndeplinit toate condiţiile, motiv pentru care acest subiect a fost pus pe ordinea de zi a Consiliului JAI, lucru pe parlamentarii vienezi nu-l ştiau. Adică Ministerul Afacerilor Interne de la Viena nu a informat un lucru extrem de important, că România a îndeplinit toate condiţiile, şi nu doar din toamna anului trecut, ci de mulţi ani şi că discuţia din 8 decembrie a avut dincolo de argumente juridice, politice, ci a avut argumente tehnice, corecte şi clare", a spus Vela.

Senatorul PNL a subliniat că le-a comunicat oficialilor de la Viena că Austria a creat "un precedent periculos folosind dreptul de veto împotriva României fără argumente tehnice".

"Acest precedent, dreptul de veto, poate fi folosit de orice ţară, în orice moment, fără să aibă argumente tehnice şi juridice, ceea ce duce la o concluzie destul de incorectă faţă de spiritul Uniunii Europene, acela de a fi împreună, de a fi parteneri, de a fi egali şi de a trăi într-o familie unită şi democrată", a adăugat Vela.

Senatorii români au menţionat că le-au explicat oficialilor că fluxul migraţionist din Balcani nu are legătură cu România. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)