Reducerea inegalităţilor şi educaţia incluzivă ar trebui să fie preocuparea de bază în viitoarele legi ale educaţiei, a subliniat, joi Vasile Dîncu, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Senat, la o masă rotundă cu tema "Evaluarea eficacităţii politicilor în domeniul educaţiei. Perspective europene şi naţionale", eveniment organizat de Comisia pentru afaceri europene.

"Ce m-a interesat pe mine şi din perspectiva politică, unul din elementele cele mai importante pe care ar trebui să-l evaluăm şi cred că în viitoarele legi ale educaţiei ar trebui să fie preocupare de bază, ar fi cea a reducerii inegalităţilor şi educaţie incluzivă. Aici nu stăm foarte bine, suntem pe ultimul loc în Europa la foarte mulţi indicatori. De aceea, eu cred că este foarte important ca în activităţile noastre viitoare, inclusiv în dezbaterea pe care o facem acum legilor educaţiei, să urmărim aceste ţinte şi să găsim soluţiile cele mai importante", a afirmat Dîncu.

El a amintit un raport recent de la OSCE, în care, pe baza unor date de cercetare importante, se analiza ecartul dintre copiii din medii defavorizate versus cei din mediile favorizate.

"La competenţe emoţionale, ecartul de dezvoltare este de 20 de luni, este cea mai mare distanţă, lectură şi scriere, de 12 luni, achiziţii de competenţă în materie de calcul - 11 luni, memorie de lucru - nouă luni, flexibilitate mentală - opt luni. Deci aceste lucruri cred că ar trebui să ne urmărească în viitor ca preocupări", a precizat Dîncu.

Potrivit acestuia, una dintre concluziile acestui raport privind datele înregistrate de ţara noastră în 2021 arată "decalajul" faţă de majoritatea ţintelor educaţionale importante stabilite la nivel european.

"Aş remarca această comunicare legată de spaţiul european al educaţiei, una din concluziile sintetice, spune această comunicare, sunt datele înregistrate de România în 2021. Arată decalajul faţă de majoritatea acestor ţinte. Este vorba de ţintele importante stabilite de spaţiul european al educaţiei, îmbunătăţirea calităţii în educaţie şi formare, profesori formatori şi educaţie digitală, educaţie ecologică, spaţiul european al educaţiei pe scena mondială, sunt câteva lucruri care sunt temele cele mai importante. Astfel, se constată procente ridicate ale elevilor cu vârstă de 15 ani cu competenţă scăzută la citire - 40,8%, matematică - 46,6%, ştiinţe - 43,9, precum şi un regres în ceea ce priveşte ponderea absolvenţilor de învăţământ terţiar - 23,3% - aceasta rămânând cea mai scăzută din toate ţările Uniunii Europene. Rata de părăsire timpurie a şcolii se menţine aproape constantă, 15,6%, documentele evidenţiind că mecanismul de redresare şi rezilienţă va sprijini eforturile naţionale de reducere a acesteia. Cu privire la rata de participare la învăţământul preşcolar, Monitorul educaţiei şi formării evidenţiază o stagnare faţă de 2021, respectiv la 78,2%", a arătat vorbitorul.

În continuare, Dîncu a prezentat câteva exemple de factori care ar putea să sprijine indicatorii din Monitorul educaţiei şi formării, dar care nu se regăsesc în legile educaţiei, precum părăsirea timpurie a şcolii sau a sistemului de educaţie şi formare sau politicile de recrutare şi păstrare a cadrelor didactice.

"Vreau să remarc doar câteva lucruri legate de cele două legi pe care le avem în acest moment din pachetul pentru educaţie şi câteva lucruri pe care le-aş lansa ca sensibilitate pentru discuţii, pentru că am urmărit modul în care în noua lege găsim factorii care ar putea să sprijine un mai bun rezultat privind indicatorii din Monitorul educaţiei, care nu sunt prezenţi în lege. Câteva exemple aş vrea să dau. Părăsirea timpurie a şcolii sau a sistemului de educaţie şi formare, ca un prim factor. În lege avem un plan naţional de reducere a abandonului şcolar, care se aprobă prin Guvern, Ministerul Educaţiei. În acest program avem câteva elemente care sunt valoroase, inclusiv ideea de masă sănătoasă, care este implementată în parteneriat cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe baza unor criterii abordate prin ordin de ministru. Nu înţeleg, de exemplu, de ce ce este necesară implicarea Ministerului Agriculturii şi în stabilirea listei şcolilor. Aceasta este o chestiune care în mod normal ţine strict de Ministerul Educaţiei şi primării, prefecturi, consilii judeţene, deci ceea ce înseamnă autorităţi locale (...). Aş mai remarca resursa umană în educaţie, politicile de recrutare şi păstrarea cadrelor didactice. Eu cred că aici trebuie să gândim un sistem de evaluare a cadrelor didactice mult mai apropiat de ceea ce se întâmplă astăzi în lume. Să fie un proces mult mai subtil, care se uită la calitatea portofoliului sau este construit pe o serie de criterii extrase din standarde naţionale, dar care implică analize şi cuantificări mai complexe în ceea ce priveşte munca unui cadru didactic. Sigur că şi în ceea ce priveşte reforma sistemului de asigurare a calităţii în educaţie, cred că aici avem o serie de paralelisme prin trecerea inspecţiei generale şi inspecţiei tehnice la acest acest nou organism. Se creează un paralelism cu direcţiile judeţene şi nu ştim dacă acest lucru va funcţiona foarte bine. Şi la educaţia incluzivă putem să aducem o serie de îmbunătăţiri", a punctat Dîncu.

La eveniment participă parlamentari, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, Ministerului Muncii, ONG-uri, reprezentanţi ai societăţii civile. AGERPRES /(A-AS-autor: Sorinel Peneş, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)