Senatul a adoptat, miercuri, în plen, Declaraţia privind angajamentul de întărire a eforturilor legislative şi a rolului său în vederea prevenirii şi combaterii a oricăror forme de instigare la ură sau a unor atitudini extremiste, antisemite sau de negare a Holocaustului, precum şi pentru comemorarea victimelor Holocaustului.

Iniţiativa a aparţinut senatoarei USR Anca Dragu, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului din acest for legislativ.

Adoptarea declaraţiei a avut loc în prezenţa unui supravieţuitor nonagenar al Holocaustului, Octavian Fulop, care a arătat, în plenul Senatului, că este singurul care a revenit acasă din familia sa. Într-o relatare cutremurătoare, Octavian Fulop a amintit, cu decenţă, ororile trăite la doar 13 ani.

Declaraţia porneşte de la principiul fondator al Cartei Naţiunilor Unite şi preambulul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului care afirmă că "nesocotirea şi dispreţul faţă de drepturile omului au avut ca rezultat acte barbare care au revoltat conştiinţa omenirii".

Prin Declaraţie, prezentată în plen de Anca Dragu, se reafirmă că "Holocaustul, care a avut ca rezultat uciderea unei treimi din evreii din Europa, împreună cu nenumăraţi membri ai altor minorităţi, va fi pentru totdeauna un avertisment pentru toţi oamenii cu privire la pericolele urii, bigotismului, rasismului şi prejudecăţilor".

În actul adoptat de Senat se reiterează că sunt deplin înţelese rolul şi responsabilităţile ce îi revin faţă de victimele Holocaustului şi memoria lor şi pentru "orice act de prevenire şi combatere drastică a oricăror tendinţe de repetare a acestuia".

Se reaminteşte că "statul român înţelege responsabilităţile ce îi revin în ceea ce priveşte comemorarea şi cinstirea victimelor Holocaustului şi a celor care au luptat împotriva lui, fapt dovedit anul trecut prin adoptarea unei legi care prevede că, începând cu anul şcolar 2023 - 2024, disciplina 'Istoria Evreilor. Holocaustul' va fi cuprinsă în planurile-cadru ale învăţământului liceal, iar în anul 2019 a fost adoptată Legea nr. 174/2019 privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România".

Prin acest document, Senatul se angajează să modifice Regulamentul de conduită al parlamentarului în sensul de a introduce sancţiuni în ceea ce priveşte discursul instigator la ură sau atitudini extremiste, antisemite, de negare a Holocaustului şi să întărească eforturile legislative pentru comemorarea şi cinstirea victimelor acestui flagel şi de condamnare a Holocaustului.

"Senatul se angajează ca nicio generaţie prezentă şi viitoare a României să nu mai fie victima actelor de trădare şi desconsiderare a fiinţei umane, omagiază victimele Holocaustului din România şi de pretutindeni şi invită la un moment de reculegere, propune iniţierea pactului naţional de neuitare a Holocaustului şi a victimelor sale şi de prevenire a oricăror tendinţe şi acte de încălcare a drepturilor şi libertăţilor omului", se mai arată în document.

Conform Declaraţiei Senatului, apărarea şi garantarea drepturilor omului "nu reprezintă o opţiune, ele trebuind să fie originea şi baza tuturor acţiunilor şi deciziilor noastre".

"Pacea, siguranţa, umanitatea, prezentul şi viitorul democraţiei în lume au un singur răspuns şi o singură soluţie: Drepturile şi libertăţile omului ridicate la rang de formă firească de a fi! Nu uităm. Nu repetăm!", se evidenţiază în document. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO