Senatul, reunit în plen, a aprobat, miercuri, Declaraţia pentru susţinerea repatrierii cetăţenilor români în scopul reunificării familiilor, în acord cu prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi cu alte documente juridice internaţionale în materie.

"Senatul României exprimă preocuparea privind cazul familiei Furdui din Germania şi solicitarea fermă ca autorităţile germane, în special reprezentanţii Jugendamt la nivel federal şi de land, în spiritul respectului faţă de cetăţenii unui alt stat membru al Uniunii Europene, faţă de tradiţiile, cultura, religia lor, să asigure şi în cazul familiei Furdui dreptul copiilor de a nu fi separaţi de părinţi împotriva voinţei acestora (potrivit articolului 9 al Convenţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului), dreptul lor de a menţine relaţii personale cu părinţii şi cu familia extinsă, precum şi dreptul de reîntregire a familiei", se arată în declaraţie.

Potrivit acesteia, Senatul îndeamnă autorităţile germane responsabile să ţină seama de jurisprudenţa CEDO şi să ia în considerare recomandările adresate statelor membre de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei prin Rezoluţia 2049 (2015) Social Services in Europe şi le solicită soluţionarea de urgenţă a cererii legitime de repatriere imediată, formulată de Guvernul României cu sprijinul Parlamentului şi în acord cu cererile repetate ale cetăţenilor români Petre Furdui şi Camelia Miclău (Furdui), a celor trei copii ai acestora, având de asemenea cetăţenie exclusiv română şi care se află în prezent în custodia Jugendamt din Republica Federală Germania.

Senatul reaminteşte că statul german are în egală măsură obligaţia, în calitate de stat parte la Convenţia Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului, "de a examina cu bunăvoinţă, umanism şi cu operativitate orice cerere depusă de un copil sau de părinţii acestuia de părăsire a statului, în scopul reîntregirii familiei".

"Senatul reafirmă, în acest context, dorinţa de a susţine, în continuare, dezvoltarea relaţiilor strânse de colaborare şi parteneriat dintre România şi Republica Federală Germania, bazate pe respect reciproc şi în interesul comun al celor două ţări, precum şi importanţa intensificării dialogului în plan parlamentar, în vederea promovării obiectivelor comune", conform declaraţiei adoptate.

În document se menţionează că, în continuare, sunt semnalate autorităţilor române cazuri similare de tratament discriminatoriu aplicat unor cetăţeni români din partea unor reprezentanţi ai serviciilor sociale din ţara de reşedinţă a acestora şi se reaminteşte că statul român înţelege responsabilităţile ce îi revin în asigurarea protecţiei drepturilor copilului, iar Programul de Guvernare 2021 - 2024 include atât obiectivul implementării unor reforme pentru prevenirea separării copiilor de familie, cât şi înfiinţarea unei structuri interinstituţionale, în coordonarea Ministerului Afacerilor Externe, care să cuprindă contribuţii de specialitate complementare, inclusiv cu personal, din partea unor instituţii sau departamente ale administraţiei româneşti din străinătate, pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii lor spirituale, religioase, culturale şi drepturi socio-economice.

De asemenea, declaraţia semnalează "un tratament discriminatoriu din partea unor reprezentanţi ai serviciilor sociale din ţara de reşedinţă, prin preluarea în custodie a copiilor lor, în cazul unor alegaţii aduse părinţilor, fără o anchetă corectă şi încălcând procedurile şi drepturile familiilor implicate".

Senatorii mai semnalează că "există anumite probleme sistemice în aplicarea normelor europene şi internaţionale privind protecţia drepturilor copilului" şi aduc în atenţie că Guvernul şi Parlamentul României, ţinând seama de sesizările înaintate de familiile de români din mai multe state europene, între care Finlanda, Norvegia, Danemarca, Marea Britanie, Austria, au efectuat demersuri constituţionale, la propunerea Comisiei pentru politică externă a Senatului, care au avut ca efect soluţii în favoarea reunificării familiei, inclusiv în cadrul familiei extinse, în multe din aceste cauze.

Documentul adoptat mai arată că există decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauze similare prin care se constată încălcarea de către un stat parte a dreptului la respectarea vieţii de familie, înscris în articolul 8 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, respectiv în articolul 7 al Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, şi că, în temeiul jurisprudenţei CEDO, copiii ar trebui să fie separaţi de părinţii lor numai în circumstanţe excepţionale şi, de asemenea, trebuie făcut tot posibilul pentru păstrarea relaţiilor personale părinte - copil şi pentru reîntregirea familiei.

Senatul îndeamnă ca şi la nivel politic să se facă o analiză acestui fenomen pentru a combate, în viitor, posibile încălcări ale acestor drepturi şi pentru o corectă aplicare a normelor internaţionale în materie. AGERPRES/(AS - autor: Sorinel Peneş, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)