Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, un proiect care prevede mai multe facilităţi şi servicii sociale pentru persoanele cu handicap, între care aceea de a avea dreptul, anual, la tichete de valoare pentru terapia bazată pe recuperare medicală sau kinetoterapie, în funcţie de diagnosticul principal şi de fiecare dizabilitate.

S-au înregistrat 247 de voturi "pentru".

Proiectul adoptat prevede instituirea cadrului necesar pentru realizarea reformei sistemului de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi, stabilind măsuri pentru prevenirea instituţionalizării şi accelerarea procesului de dezinstituţionalizare a acestora.

În acest sens, proiectul introduce, printre altele, posibilitatea persoanelor adulte cu dizabilităţi de a beneficia de servicii sociale în mod cumulativ sau în complementaritate cu alte tipuri de servicii sociale sau: educaţionale, culturale, de sănătate, de ocupare, precum şi a posibilităţii organizării administrării şi finanţării de servicii specifice cu caracter naţional, intercomunitar sau multifuncţional.

Potrivit proiectului, în vederea asigurării asistenţei de recuperare/reabilitare, persoanele cu handicap au dreptul, anual, la tichete de valoare pentru terapia bazată pe recuperare medicală sau kinetoterapie, în funcţie de diagnosticul principal şi de fiecare dizabilitate, după cum urmează: 12 tichete pentru persoanele cu handicap grav; 6 tichete pentru persoanele cu handicap accentuat.

Modelul şi contravaloarea acestor tichete se stabilesc prin hotărâre a Guvernului şi se suportă din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, prin casa de asigurări de sănătate la care este înscris asiguratul sau din fonduri externe nerambursabile. Contravaloarea tichetelor se actualizează anual, prin hotărâre a Guvernului. Tichetele se acordă la recomandarea medicului de familie ori a medicului specialist, pe baza planului de abilitare - reabilitare pentru copilul cu handicap, respectiv a programului individual de reabilitare şi integrare socială a persoanei adulte cu handicap, conform metodologiei de emitere, acordare, utilizare şi decontare a tichetelor aprobată prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi solidarităţii sociale.

Persoanele cu handicap pot beneficia de locuinţă în cadrul reţelei de locuire incluzivă în baza evaluării nevoilor individuale de viaţă. Modalitatea de acordare, de organizare şi funcţionare, de finanţare şi monitorizare a locuinţelor din reţeaua de locuire incluzivă se stabileşte prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi.

Persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu pot primi un beneficiu pentru locuire, în condiţiile legii. Beneficiul de locuire se suportă din bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile, prin bugetul Autorităţii, prin transferuri către bugetele direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, la solicitarea fundamentată a acestora.

Modalitatea de finanţare şi de plată a beneficiului de locuire, precum şi condiţiile de eligibilitate a beneficiarilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Persoanele cu handicap care părăsesc centrele rezidenţiale publice şi beneficiază de măsuri de dezinstituţionalizare şi de integrare în comunitate pot primi un beneficiu de tranziţie, în condiţiile legii.

Persoanele cu handicap grav sau accentuat pot opta, la cerere, pentru acordarea gratuităţii la transportul interurban sau pentru acordarea de bonuri de carburant şi/sau de bonuri valorice pentru alimentarea mijloacelor de transport electrice ori pentru decontarea carburantului necesar deplasării cu autoturismul aflat în proprietatea acestora, familiei, asistentului personal sau însoţitorului, fără a depăşi suma de 1.500 lei, anual, pentru persoanele cu handicap grav, respectiv 750 lei, anual, pentru persoanele cu handicap accentuat.

Modalitatea de decontare se stabileşte prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar indexarea limitelor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

De aceste prevederi beneficiază şi părintele, tutorele, asistentul maternal sau persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului cu handicap grav sau accentuat în baza unei măsuri de protecţie specială, stabilită în condiţiile legii.

Modalitatea de acordare a acestor bonuri se stabileşte de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, prin ordin al preşedintelui.

Persoana cu handicap poate beneficia de următoarele servicii sociale: asistent personal, asistent personal profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipa mobilă, servicii de asistenţă şi suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centre de zi şi/sau centre rezidenţiale.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat, după vot, că proiectul creează posibilitatea ca persoanele cu dizabilităţi să aibă un parcurs de viaţă independent.

"Este un proiect foarte important pentru peste 20.000 de persoane cu dizabilităţi din România. Avem prevederi foarte clare pentru a le crea posibilitatea acestor persoane să aibă un parcurs de viaţă independent. Creăm, prin acest proiect, măsuri de sustenabilitate financiară pentru autorităţile locale, dar şi prevederi extrem de clare în ceea ce înseamnă un parcurs de guvernanţă pentru autorităţile locale şi naţionale", a afirmat Budăi.

Camera Deputaţilor este for decizional cazul acestui proiect. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)