Comisia parlamentară comună pentru legile justiţiei a adoptat pe articole, joi, proiectul legii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după două zile de dezbateri maraton, votul final urmând să fie dat luni.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat la finalul şedinţei că a existat o dezbatere foarte bună, constructivă, în care s-au adus pe masa comisiei propuneri şi idei dezbătute transparent, democratic, cu argumente, într-un climat civilizat.

"Cred că este un câştig această dezbatere şi este o continuare firească a efortului pe care Ministerul Justiţiei, Guvernul l-au depus în lunile precedente pentru a ajunge în acest punct. Misiunea noastră a fost să punem pe masa Parlamentului în acest an aceste legi şi cred că Ministerul Justiţiei s-a achitat de această misiune, după ce a avut loc o dezbatere publică susţinută asupra proiectelor elaborate de către minister", a subliniat Cătălin Predoiu.

El a adăugat că Ministerul Justiţiei "a depus eforturi pentru a recupera agenda pierdută a anului 2021". "Aceste dezbateri trebuiau să aibă loc anul trecut, pentru a ne încadra în anumite obiective stabilite de MCV şi a răspunde în acelaşi timp cerinţelor sistemului judiciar de a revedea, de a moderniza aceste legi. Am avut un sprijin politic constant din partea Guvernului, a coaliţiei, a majorităţii şi am avut o comunicare permanentă cu actorii din sistemul judiciar (...), cu partenerii europeni şi vom continua acest dialog. Am ţinut cont în elaborarea proiectelor de avizul Comisiei de la Veneţia", a arătat Predoiu.

Între amendamentele adoptate se află cel potrivit căruia "funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Inspecţiei Judiciare sunt asimilaţi, ca rang şi salarizare, personalului corespunzător din cadrul Parlamentului, beneficiind în mod corespunzător de drepturile salariale ale acestuia".

Potrivit unui alt amendament adoptat de comisie, în cadrul probei interviului, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii evaluează aspecte referitoare la integritatea şi conduita morală şi profesională a candidatului la Inspecţia Judiciară, pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară cu privire la aceste aspecte şi a răspunsurilor la întrebările adresate de membrii secţiei, în baza acestui raport. Raportul va analiza: conduita candidatului în raporturile de serviciu şi în afara raporturilor de serviciu, calitatea lucrărilor întocmite de candidat, aspecte legate de respectarea regimului interdicţiilor şi incompatibilităţilor, orice alte aspecte relevante referitoare la conduita şi activitatea candidatului. La susţinerea probei interviului participă, cu rol consultativ, şi inspectorul-şef, care va putea adresa întrebări candidaţilor.

Totodată, inspectorii judiciari sunt numiţi în funcţie de inspectorul-şef, în urma unui concurs organizat de Inspecţia Judiciară şi de secţia corespunzătoare a Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii, în funcţie de Direcţia de inspecţie pentru care se organizează concursul.

Comisia specială a mai votat un amendament al CSM, preluat de PSD, conform căruia inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi de plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre inspectorii judiciari în funcţie cu o vechime de cel puţin 1 an în funcţia de inspector judiciar, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres.

Un alt amendament adoptat de comisie prevede că şeful Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi şeful Direcţiei de inspecţie pentru procurori sunt numiţi de secţia corespunzătoare, la propunerea inspectorului-şef, dintre inspectorii judiciari în funcţie cu o vechime de cel puţin 1 an în funcţia de inspector judiciar, în baza unei proceduri în care sunt evaluate proiectele de management specifice fiecărui post, astfel încât să asigure coeziune managerială, competenţă profesională, comunicare eficientă.

Parlamentarii comisiei au mai adoptat un amendament al PNL potrivit căruia şefii direcţiilor de inspecţie sunt revocaţi din funcţie de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea motivată a cel puţin 3 membri ai secţiei corespunzătoare sau a inspectorului-şef, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale.

Printre amendamentele adoptate se mai numără cel potrivit căruia "acţiunea disciplinară împotriva unui procuror sau judecător poate fi exercitată de către inspectorul judiciar în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare prealabile, dar nu mai târziu de 3 ani de la data la care fapta a fost săvârşită". Propunerea iniţială din proiect stabilea că acţiunea disciplinară împotriva unui magistrat poate fi exercitată de către inspectorul judiciar în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare prealabile, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care a fost săvârşită fapta.

Un alt amendament adoptat precizează că funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Inspecţiei Judiciare sunt asimilaţi, ca rang şi salarizare, personalului corespunzător din cadrul Parlamentului, beneficiind în mod corespunzător de drepturile acestuia.

Comisia a adoptat, în unanimitate, un amendament al CSM, asumat de toate grupurile parlamentare, privind alegerea reprezentanţilor societăţii civile ca membri ai Consiliului, printre condiţii introducându-se aceea că aceştia "sunt specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 10 ani într-o profesie juridică sau în învăţământul juridic superior". Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Justiţiei, vechimea de 10 ani era valabilă doar pentru activitatea juridică.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii, prevede un alt amendament adoptat de comisia parlamentară.

"Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, cu o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de judecător sau procuror definitiv şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii", prevede amendamentul adoptat de comisie, care a fost iniţiat de parlamentarii USR şi asumat de membrii comisiei speciale.

Proiectul de lege propus de Guvern nu prevedea situaţia în care intervine radierea sancţiunii.

Un alt amendament adoptat de comisie prevede că, în termen de 60 de zile de la şedinţa de constituire a CSM, se stabilesc atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru permanent pe domenii de activitate. Termenul cuprins în proiectul de lege în varianta Guvernului era de 15 zile.

Parlamentarii comisiei au mai votat un amendament al PNL care stipulează că "lucrările plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii plenului sau ai secţiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice. Şedinţele secţiilor în care se soluţionează cererile privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune cu privire la judecători ori procurori, precum şi cele ce privesc audierile şi deliberările în materie disciplinară nu sunt publice".

Un alt amendament acceptat arată că şedinţele publice de plen şi de secţii se transmit în direct, audiovideo, pe pagina de internet a CSM, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a Consiliului. Excepţie fac deliberările şi audierile în materie disciplinară.

În termen de 60 de zile de la şedinţa de constituire a CSM, se stabilesc atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru permanent, pe domenii de activitate. Termenul cuprins în proiectul de lege în varianta Guvernului era de 15 zile. AGERPRES/(AS - autor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)