Comisia parlamentară comună pentru legile justiţiei a adoptat, joi, un amendament la proiectul legii CSM conform căruia candidaţii pentru ocuparea posturilor de inspector judiciar vor fi evaluaţi la concurs şi din punct de vedere al integrităţii şi conduitei morale.

Potrivit amendamentului adoptat, în cadrul probei interviului, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii evaluează aspecte referitoare la integritatea şi conduita morală şi profesională a candidatului, pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară cu privire la aceste aspecte şi a răspunsurilor la întrebările adresate de membrii secţiei, în baza acestui raport. Raportul va analiza: conduita candidatului în raporturile de serviciu şi în afara raporturilor de serviciu, calitatea lucrărilor întocmite de candidat, aspecte legate de respectarea regimului interdicţiilor şi incompatibilităţilor, orice alte aspecte relevante referitoare la conduita şi activitatea candidatului. La susţinerea probei interviului participă, cu rol consultativ, şi inspectorul-şef, care va putea adresa întrebări candidaţilor.

Amendamentul a fost susţinut în cadrul dezbaterilor de reprezentanţii CSM şi contestat de grupul USR, prin deputatul Stelian Ion, care a atras atenţia că ceea ce textul numeşte "conduită morală" este relativ, discutabil, nu există criterii clare în acest sens şi cei evaluaţi ar putea contesta aceasta în instanţă.

Potrivit unui alt amendament votat de comisie, inspectorii judiciari sunt numiţi în funcţie de inspectorul-şef, în urma unui concurs organizat de Inspecţia Judiciară şi de secţia corespunzătoare a Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii, în funcţie de Direcţia de inspecţie pentru care se organizează concursul.

Comisia specială a mai votat un amendament al CSM, preluat de PSD, conform căruia inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre inspectorii judiciari în funcţie cu o vechime de cel puţin 1 an în funcţia de inspector judiciar, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres.

Un alt amendament adoptat de comisie prevede că directorul Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi directorul Direcţiei de inspecţie pentru procurori sunt numiţi de secţia corespunzătoare, la propunerea inspectorului-şef, dintre inspectorii judiciari în funcţie cu o vechime de cel puţin 1 an în funcţia de inspector judiciar, în baza unei proceduri în care sunt evaluate proiectele de management specifice fiecărui post, astfel încât să asigure coeziune managerială, competenţă profesională, comunicare eficientă.

Parlamentarii comisiei au mai adoptat un amendament al PNL potrivit căruia directorii direcţiilor de inspecţie sunt revocaţi din funcţie de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea motivată a cel puţin 3 membri ai secţiei corespunzătoare sau a inspectorului-şef, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale.

Comisia a respins, între altele, un amendament al CSM care dorea ca organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare, structura organizatorică şi atribuţiile compartimentelor se stabilesc prin regulament şi nu la propunerea inspectorului-şef, regulament adoptat prin hotărâre a Plenului CSM, care se publică în Monitorul Oficial.

Comisia a mai respins un amendament preluat de USR conform căruia Direcţia inspecţie judecători, Direcţia inspecţie procurori se înfiinţează şi funcţionează pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, în temeiul legii, Direcţia inspecţie judecători şi Direcţia inspecţie procurori, ca structuri cu personalitate juridică, conduse de câte un director de direcţie, numiţi de secţiile corespunzătoare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Direcţia inspecţie judecători funcţionează cu un număr maxim de 40 judecători inspectori, iar Direcţia inspecţie procurori funcţionează cu un număr maxim de 20 procurori inspectori. AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)