Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de hotărâre prin care susţine propunerea de Decizie a Parlamentului European şi a Consiliului privind Anul european al tineretului 2022.

S-au înregistrat 283 de voturi "pentru" şi două abţineri.

"Anul european al tineretului este o ocazie excelentă de a valorifica potenţialul Programului Erasmus+ într-o viziune globală, prin deschiderea sa mai curajoasă către Asia, Africa şi America de Sud", arată PE, care recomandă sprijinirea tineretului din mediul rural, în special a celui din zone izolate sau defavorizate pentru a fi implicat în iniţiative culturale şi de educaţie non-formală.

Totodată, se recomandă antrenarea mediului de afaceri în crearea unui spaţiu care să permită tinerilor să transforme provocările în oportunităţi, într-un spirit antreprenorial.

Potrivit PE, Anul european al tineretului poate fi utilizat pentru dezvoltarea unor mecanisme care să favorizeze dialogul UE cu tinerii, susţine crearea unui veritabil spaţiu european de învăţare până în 2025, în care frontierele să nu reprezinte bariere în calea educaţiei, cu valorificarea experienţei statelor membre şi prin efortul conjugat al tuturor forţelor politice.

Nu în ultimul rând, se recomandă ca mecanismele de monitorizare şi evaluare să fie puse în practică cu sprijinul Comisiei Europene, astfel încât să nu sporească excesiv povara administrativă a statelor membre.

Deputatul PNL Gabriel Avrămescu a declarat, în plen, că pandemia de COVID-19 a avut şi încă are un impact fără precedent în diverse domenii cheie ale societăţii.

"Cele mai afectate domenii au fost al educaţiei, al ocupării forţei de muncă, al incluziunii sociale şi sănătăţii tinerilor. (...) Comisia Europeană a propus desemnarea anului 2022 drept anul european al tineretului cu scopul de a stimula tinerii să construiască un viitor european mai bun, ecologic, digital şi favorabil incluziunii. (...) Acesta va reprezenta o ocazie de a sensibiliza publicul cu privire la oportunităţile viitoare pentru tineri. Obiectivul general al Anului european al tineretului va fi stimularea eforturilor Uniunii, ale statelor membre, precum şi ale autorităţilor naţionale şi locale în vederea sprijinirii şi implicării tinerilor într-o perspectivă post-pandemie", a afirmat deputatul liberal.

Deputatul USR Iulian Bulai a evidenţiat ca un exemplu de bune practici de la nivel european faptul că la nivelul instituţiilor s-a emis o decizie cu privire la sărbătorirea într-un un an a unei anumite chestiuni.

"Aşa am putea face şi în Parlamentul României. Să nu se mai dea legi pentru anumite sărbători, obiective, regiuni, obiecte, tradiţii, zile, ci să se dea decizii, proiecte de hotărâre ale Parlamentului care nu urmăresc şi nu urmează acelaşi circuit legislativ, dar îşi ating ţelul", a adăugat deputatul.

Deputatul PSD Oana Florea a subliniat, la rândul său, pentru că în perioada pandemică tinerii au fost cel mai greu încercaţi - au învăţat online, n-au putut să-şi desfăşoare activităţile sportive, n-au putut să socializeze. "Au trebuit să se adapteze. (...) Anul european al tineretului este menit să sprijine şi să ajute tinerii să se implice în societate în luarea actului decizional, în definirea direcţiei în care trebuie să îndrepte Uniunea Europeană, să se implice în viaţa socială, economică", a argumentat Florea. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)