Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a aprobat, luni, solicitarea a 13 deputaţi PSD privind retragerea semnăturilor acestora de pe propunerea legislativă "Legea suveranităţii - Legea pentru protejarea interesului superior şi suveran al poporului şi al cetăţeanului român", depusă pe 2 martie la Parlament.

Cei 13 deputaţi PSD erau co-iniţiatori la propunerea legislativă iniţiată de deputaţi şi senatori AUR, de parlamentarii neafiliaţi Diana Şoşoacă, Anamaria Gavrilă, Mihai Lasca, Dumitru Flucuş şi de deputatul minorităţilor naţionale Cătălin Manea. Rămân pe lista iniţiatorilor deputaţii PSD Dumitru Coarnă şi Daniel Ghiţă.

Potrivit expunerii de motive a actului normativ, "reacţia la situaţia de stres la care a fost supus statul şi cetăţeanul român ca urmare a apariţiei stării pandemice, începând cu luna martie a anului 2020 şi până în prezent, atât din punct de vedere economic, cât şi social, a relevat o serie de disfuncţionalităţi la nivelul instituţiilor statului român de natură a afecta în mod direct, fundamental şi ireversibil suveranitatea naţională".

Citând Rezoluţia Parlamentului European din 13 noiembrie 2020, iniţiatorii susţin că "şi în România s-a profitat de legislaţia lacunară care lasă loc unor derapaje periculoase pentru drepturile şi libertăţile cetăţeanului român, pentru dezvoltarea durabilă şi economică şi socială, dar şi pentru coerenţa şi corecta funcţionare a instituţiilor de siguranţă din România, lucru care a avut ca rezultat încălcarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale".

Potrivit proiectului,"limitări ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului nu se pot stabili prin acte administrative normative". Acesta modifică OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă prin introducerea unor termeni precum "libertate individuală, dreptul la apărare, viaţa intimă, familială şi privată", "secretul corespondenţei", libertatea conştiinţei", "libertatea de exprimare", "interzicerea muncii forţate".

Iniţiativa mai propune, între altele, ca medicamentele şi alte tratamente să fie administrate pe baza acordului şi consimţământului scris al pacienţilor. "Niciun cetăţean nu poate fi discriminat pozitiv sau negativ ca urmare a acceptării sau refuzului unui tratament sau dispozitiv medical", prevede proiectul.

Conform acestuia, perturbarea sau modificarea integrităţii individuale fizice sau mentale a unei persoane, fără consimţământul scris, expres, informat şi liber exprimat al acesteia trebuie pedepsite cu închisoare de la 5 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

"Suveranitatea populară reprezintă dreptul poporului de a-şi decide singur viitorul şi de a stabili priorităţile statului, organizarea şi funcţionarea acestuia, precum şi dreptul poporului de a controla activitatea statului. Conform art. 2, alin. 2 din Constituţia României, 1 republicată, 'Suveranitatea naţională aparţine poporului român'. Realitatea la zi demonstrează că rigorile Constituţiei nu se mai regăsesc în calitatea vieţii cetăţenilor României", se mai susţine expunerea de motive.

Camera Deputaţilor este primul for legislativ sesizat, Senatul fiind decizional în acest caz. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)