Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Iuliana Scîntei, a afirmat miercuri, la dezbaterile pe tema desfiinţării Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), că prin stabilirea unei competenţe de investigare a faptelor penale săvârşite de magistraţi în sarcina procurorilor din cadrul Secţiei de Urmărire Penală de la Parchetul General nu se maschează sau perpetuează, "sub vreo formă politică, legislativă, un factor sau o structură de intimidare a judecătorilor şi procurorilor în funcţie pentru modul în care îşi realizează atribuţiile specifice activităţii".

"Desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie nu este doar despre judecători şi procurori, este despre eficienţa sistemului judiciar şi despre garantarea unui act de justiţie independent şi imparţial pentru toţi cetăţenii. Ei sunt beneficiarii finali. Or, câtă vreme suntem într-o discuţie tehnică doar despre desfiinţarea unei structuri de Parchet, de fapt problema majoră legislativă este aceea de a nu repeta o greşeală legislativă şi de a elimina de fapt din structura sistemului judiciar cauzele care au dus la înfiinţarea unei astfel de structuri, pe care, după decizia Curţii Europene de Justiţie, după mai multe rapoarte MCV şi avize emise de Comisia de la Veneţia, suntem în situaţia în care să recunoaştem cu toţii lipsa de eficienţă şi nefuncţionalitatea ei", a susţinut Scîntei, la dezbaterea proiectului privind desfiinţarea SIIJ adoptat luni de Camera Deputaţilor, la care au participat reprezentanţii Ministerului Justiţiei, sistemului judiciar, asociaţiilor profesionale şi ai societăţii civile.

Potrivit senatorului liberal, SIIJ nu şi-a atins obiectivul legislativ care a fost avut în vedere la înfiinţare.

"Prin stabilirea unei competenţe de investigare a faptelor penale săvârşite de magistraţi în sarcina procurorilor din cadrul Secţiei de Urmărire Penală de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu înseamnă că mascăm sau perpetuăm, sub vreo formă politică, legislativă, un factor sau o structură de intimidare a judecătorilor şi procurorilor în funcţie pentru modul în care îşi realizează atribuţiile specifice activităţii judiciare", a transmis Iuliana Scîntei.

Reprezentantul Expert Forum Laura Ştefan a atenţionat, într-o intervenţie online, că "nu este deloc diplomatic" să se solicite avizul Comisiei de la Veneţia şi să se adopte proiectul înainte de a-l primi.

"Cu privire la Comisia de la Veneţia, cred că nu e deloc diplomatic să soliciţi un aviz şi să adopţi actul înainte de a primi respectivul aviz. Puteam să nu îl solicităm. Avizul s-a solicitat şi oamenii ăştia lucrează la el şi îl vor adopta, din câte înţeleg, în 18 - 19 martie. La ritmul în care discutăm proiectul, probabil că vom avea legea până atunci. Să nu avem surprize. Din unghiul din care noi privim, garanţiile sunt mai puţine în acest moment pe acest proiect, decât în cazul secţiei speciale. Noi fiind susţinători ai desfiinţării secţiei speciale. (...) Cred că dacă au fost probleme de independenţă în desemnarea procurorilor la secţia specială, când am avut un concurs şi o decizie din partea CSM, nu văd cum această variantă ar putea să treacă ca fiind suficientă din perspectiva Comisiei de la Veneţia, mai ales după deciziile CJUE pe această chestiune", a explicat Ştefan.

Iuliana Scîntei a replicat că "nu vede ce ar aduce nou avizul Comisiei de la Veneţia".

"În opinia mea, nu văd ce ar aduce nou avizul Comisiei de la Veneţia, cu care de altfel avem întâlnire mâine şi mă bucur că e exact în paralel şi în marja dezbaterilor şi votului asupra acestui proiect la Senat. Comisiile juridice au mâine o întrevedere cu raportorii. Astăzi au fost Ministerul Justiţiei, structurile de Parchet, mâine CSM-ul, de asemenea asociaţiile profesionale. Pentru mine, avizele din 2018, 2019 şi mai cu seamă avizul din 2021, din iulie anul trecut, ne-au arătat foarte clar care sunt liniile roşii pe care trebuie să le urmărim pentru adoptarea unei legi care să ducă la desfiinţarea definitivă, ireversibilă, a secţiei speciale şi care să vizeze şi rezolvarea, nu doar să dispară din cadrul schemei sistemului judiciar o structură de Parchet. Comisia de la Veneţia ne spune să eliminăm din fondul legislativ dacă se poate exact cauzele care au dus la înfiinţarea acestei secţii şi la lipsa ei de performanţă şi calificarea ca fiind un instrument de presiune şi de intimidare şi care afectează independenţa magistraţilor", a conchis Scîntei.

Membrii Comisiei juridice din Senat se întrunesc joi, la 11,30, pentru a dezbate şi întocmi un raport asupra proiectului de desfiinţare a SIIJ.

Proiectul de act normativ, iniţiat de Ministerul Justiţiei, prevede că SIIJ se desfiinţează, iar competenţele sale vor fi preluate de Parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.

"Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul acestei secţii se vor transmite pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetelor competente, care vor continua soluţionarea acestora, urmând ca cele soluţionate, aflate în arhiva secţiei, să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data de intrare în vigoare a legii", prevede proiectul.

Conform actului normativ, posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a secţiei speciale la data intrării în vigoare a legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vor fi preluate de Secţia de urmărire penală şi criminalistică. AGERPRES/(A, AS - autor: Sorinel Peneş, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)