Candidaţii pentru funcţia de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) au fost audiaţi, marţi, de Comisiile juridice şi pentru drepturile omului ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Candidaţii în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute în comisia de selecţie sunt Sebastian Răduleţu, Bogdan Iancu şi Răzvan Horaţiu Radu, iar candidaţi de rezervă Claudia Jderu şi Mihaela Tofan.

Dr. Sebastian Răduleţu de la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Craiova a menţionat, la audieri, că are o experienţă destul de importantă în domeniul drepturilor fundamentale ale omului. "În ultimii 10 ani m-am ocupat mai ales de cauzele privind drepturile penale. (...) De asemenea, sunt pe lista avocaţilor cu drept de a pleda în fata Curţii Internaţionale. Am o experienţă internaţională în domeniul protecţiei drepturilor fundamentale", a arătat Răduleţu.

Bogdan Iancu, conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, a precizat că şi-a desfăşurat cea mai mare parte a activităţii academice şi de cercetare în afara ţării. "Am scris despre reforma anticorupţie, despre rolul organizării sistemelor judiciare", a arătat el.

Procurorul Horaţiu Radu a amintit că a îndeplinit, între altele, funcţia de agent al Guvernului României la CEDO şi în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi de secretar de stat în MAE, fiind şi profesor de mai bine de 15 ani. "În faţa CEDO am susţinut din partea României peste 1.000 de cazuri. (...) Cunosc foarte bine atât sistemul judiciar din România, cunosc sistemul executiv, cunosc foarte bine şi procedurile legislative din România. La Curtea Europeană de Justiţie am susţinut peste 100 de dosare, peste 300 de proceduri de infringement. (...) Cunosc problemele existente la nivel instituţional din România. (...) Cunosc standardele Consiliului Europei", a afirmat el.

Radu a adăugat că, deşi nu a exercitat niciodată funcţia de judecător, a fost apropiat de activitatea judiciară ca procuror şi cunoaşte exigenţele sistemului judiciar. "De asemenea, ca agent guvernamental, am interacţionat direct cu Curtea, astfel încât îi cunosc foarte bine standardele", a spus el.

Claudia Jderu, judecător în cadrul Secţiei penale a Curţii de Apel Bucureşti, are 20 de ani vechime în magistratură, fiind detaşată pentru şase luni în cadrul Biroului agentului guvernamental din cadrul MAE. "Întreaga activitate pe care am desfăşurat-o mă recomandă pentru funcţia la care am aplicat", a susţinut Jderu.

Mihaela Tofan, profesor universitar la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, doctor în drept al Universităţii Bucureşti, este avocat la Baroul Iaşi de peste 20 de ani. "Lucrez, în principal, în zona fiscalităţii şi afacerilor, contencios administrativ şi fiscal. (...) Cred că sunt pregătită la acest moment pentru a face faţă unei provocări în ipostaza de judecător al CEDO", a spus ea.

Şedinţa comisiilor s-a terminat fără un anunţ oficial privind avizul asupra candidaţilor, care este unul consultativ, voturile finale urmând să fie centralizate.

Avizul va fi comunicat Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, fiind ulterior transmis Guvernului.

Birourile permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au trimis, pe 8 februarie, comisiilor juridice scrisoarea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, pentru un aviz comun.

Pe 17 decembrie 2022 va înceta mandatul judecătorului ales în numele României - Iulia Antoanella Motoc.

Procedura de desemnare a candidaţilor României pentru funcţia de judecător la CEDO este reglementată de OG 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa CEDO şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă.

În perioada 12 octombrie - 8 decembrie 2021 s-a derulat procedura de selecţie a candidaţilor, iar lista cu cele trei propuneri a fost aprobată de Guvern în şedinţa din 15 decembrie 2021.

Judecătorii la CEDO sunt aleşi de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei cu majoritatea voturilor exprimate de pe o listă de trei candidaţi prezentată de fiecare Înaltă Parte Contractantă. Mandatul de judecător la CEDO are o durata de nouă ani şi nu este reînnoibil. Termenul limită pentru transmiterea listei cu trei propuneri pentru postul vacant de judecător este 5 mai 2022. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)

Citeşte şi:

* Parlament / Comisiile de specialitate au reluat votul pentru candidaţii la funcţia de judecător la CEDO

* Parlament / Patru candidaţi pentru funcţia de judecător la CEDO - aviz favorabil de comisiile de specialitate; Horaţiu Radu-aviz negativ