Senatorul Leonard Azamfirei, reprezentant al iniţiatorilor propunerii legislative privind rezidenţiatul, consideră că petiţia "Rezidenţii sunt medici, nu studenţi" este "lipsită de consistenţă", întrucât argumentul potrivit căruia posturile ar fi repartizate clientelar este mai degrabă o "abordare populistă, un proces de intenţie", iar organismele care asigură formarea şi certificarea de medic specialist sunt universităţile, ca în multe ţări din UE.

"Aşa-numita petiţie 'Rezidenţii sunt medici, nu studenţi', în înţelegerea mea, este lipsită de orice consistenţă (...). În UE, în Estonia, Spania, Franţa, Italia, Lituania, Slovacia, Finlanda, organismele care asigură formarea şi certificarea de medic specialist sunt universităţile (...). Un alt argument din petiţie - repartiţia clientelară a posturilor. Văd aici doar o abordare populistă, un proces de intenţie, aş spune eu. Cred că în ultimii ani, dacă nu au fost probleme în organizarea rezidenţiatului - şi nu au fost -, acest lucru s-a întâmplat datorită seriozităţii verificării universităţilor de medicină şi farmacie. Chiar dacă numărul de semnături poate impresiona (peste 70.000 de semnături n.r.), preambulul petiţiei cred că a indus acele semnături într-un mod incorect şi lipsit de onestitate", a susţinut Azamfirei, miercuri, la dezbaterea "Creşterea calităţii academice a programelor de rezidenţiat", organizată de Comisia pentru învăţământ din Senat.

În opinia lui, cel mai mare beneficiu pe care îl aduce această modificare la legea în domeniu este, "în mod clar, capacitatea organizatorică a universităţilor, care este mult superioară DSP-urilor".

"Noi venim în această propunere legislativă cu această modificare şi dăm această atribuţie nu doar UMF-urilor, ci tuturor facultăţilor de medicină, chiar dacă ele nu sunt UMF-uri. Pe de altă parte, Ministerul Sănătăţii îşi păstrează toate atribuţiile, el propune cifra de şcolarizare, el face practic politica sanitară a României în acest domeniu, participă la organizarea concursului de admitere, stabileşte, împreună cu MEN şi colegiile, specialităţile, durata de pregătire. În proiect scrie clar că rezidenţii încheie un contract individual de muncă cu unitatea sanitară în cadrul căreia îşi vor desfăşura activitatea. Prin urmare, salarizarea medicilor rezidenţi se asigură în continuare de către Ministerul Sănătăţii, nu este nicio umbră care să inducă măcar ideea sau discuţia că ei şi-ar pierde ceva din drepturile salariale pe care le au. În ultimul rând, contractul de studii adiţional celui de muncă, încheiat de rezident, nu face decât să le garanteze acestora pregătirea de calitate pe care şi-o asumă universităţile, dar şi obligaţiile lor de studii, altele decât cele patrimoniale", a subliniat senatorul.

El a adăugat că, dacă această lege va fi adoptată, se va impune crearea unui grup de lucru format din reprezentanţi ai mediului academic, ai Ministerului Sănătăţii, ai colegiilor medicilor, ai studenţilor şi ai rezidenţilor, "pentru a face o reglementare nouă, elastică, dar într-un timp rezonabil".

"Reforma rezidenţiatului este şi un punct distinct în programul de guvernare al actualei coaliţii. Eu nu ştiu cum se poate face o reformă fără a schimba legea, creând un cadru normativ potrivit. Proiectul a trecut în Camera Deputaţilor cu o largă majoritate", a conchis Azamfirei.

În intervenţiile lor, deputatul USR Adrian Wiener (USR) şi senatorii liberali Gheorghe Carp şi Raluca Ioan au criticat proiectul legislativ.

"Mi se pare mult mai important ca această lege a rezidenţiatului să fie modificată, pentru că schimbarea de jurisdicţie nu pune la punct lucrurile care de ani de zile, ştim cu toţii cei care suntem în sistem, funcţionează aberant (...). Cred o nouă lege a rezidenţiatului este cea care ar rezolva problemele, pentru că de multe ori sunt zeci de rezidenţi care nu intră, de exemplu, în sala de operaţie cu lunile sau cu anii (...). Mi se pare mult mai importantă o lege care să stabilească absolut tot ceea ce este în discuţie şi să obţinem nişte specialişti bine pregătiţi decât să schimbăm jurisdicţia. Cred că ar fi mult mai oportună o nouă lege, care să cuprindă toate aceste elemente, pe care să le precizeze, să nu dea naştere la ambiguităţi şi în momentul în care este elaborată, să fie votată în Parlamentul României. Este nevoie de schimbarea legii rezidenţiatului, dar nu prin schimbarea jurisdicţiei", a susţinut Carp.

În context, Horea Chirilă, preşedintele Societăţii multidisciplinare a medicilor rezidenţi, a explicat că medicii rezidenţi au reacţionat negativ la acest proiect legislativ, prin formularea unei petiţii, ca urmare a lipsei de informaţii din actul normativ în cauză.

"La început, în forma iniţială a proiectului de lege, prima discuţie a fost cea de salarizare şi de statut al medicilor rezidenţi, care ulterior, prin amendamente, a fost soluţionată în actul normativ în sine. Însă, ulterior, au apărut multe alte întrebări şi tocmai de aceea a apărut şi acea petiţie pe care noi, ca organizaţie, nu am eliberat-o, ci a fost construită chiar de colegii medici rezidenţi şi viitori medici rezidenţi, care voiau răspunsuri la aceste întrebări (...). Acest lucru a dus la o neîncredere în proiect. Noi am încercat să facem şi un sondaj în rândul medicilor rezidenţi, cu argumente şi amendamente posibile la viitorul proiect. Răspunsurile la acest sondaj au fost în majoritate, 87%, că nu ar fi de acord cu trecerea acestui proiect de lege, iar ca amendamente tocmai din lipsă de informaţie nu a existat neapărat o motivaţie clară, pur legislativă sau procedurală, ci mai degrabă o neîncredere şi o teamă de ce s-ar întâmpla ulterior", a arătat Chirilă.

El s-a referit, totodată, la problemele cu care se confruntă această categorie de medici.

"Gărzile neplătite - există de foarte mult timp această problemă, este constantă; birocraţia care ne îngroapă şi care ar beneficia de o modificare, digitalizare şi crearea unei platforme, în care medicii rezidenţi să poată să-şi rezolve procedurile mult mai simplu şi să se poată asigura calitatea învăţământului. O problemă constantă, după finalizarea rezidenţiatului, ar fi absorbţia tinerilor specialişti în sistemul de sănătate. Pentru că se scot multe locuri, se scot puţine posturi şi într-adevăr, într-un final, rezidenţii pe care îi pregătim nu au unde să lucreze", a încheiat Horea Chirilă. AGERPRES/(A - autor: Sorinel Peneş, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)