UDMR şi comunitatea maghiară şi-au dorit întotdeauna atitudini corecte, bazate pe respect reciproc şi de cooperare cu majoritatea românească, iar cei care suspectează mereu un scop ascuns în lupta maghiarilor din Transilvania pentru drepturile lor greşesc, a afirmat, miercuri, deputatul Szabo Odon.

"UDMR şi comunitatea maghiară şi-au dorit întotdeauna atitudini corecte, bazate pe respect reciproc şi de cooperare cu majoritatea românească. În momentele de cumpănă, am ales întotdeauna calea dialogului. În toţi aceşti ani de la Revoluţie, formaţiunea noastră şi-a demonstrat intenţia de colaborare totală cu toate forţele democratice din această ţară şi cu întreaga societate românească, pentru binele acestei ţări. Sunt din ce în ce mai puţini cei care contestă acest lucru. Vă spunem din nou clar şi răspicat că greşesc cei care suspectează mereu în lupta maghiarilor din Transilvania pentru drepturile lor un scop ascuns şi planuri secrete. Acest tip de abordare este absolut incorectă, denigratoare, scopul şi rezultatul fiind îngreunarea gândirii, planificării şi implementării de acţiuni, soluţii comune şi privează de energie şi societatea română, nu doar cea maghiară", a declarat deputatul UDMR la şedinţa solemnă a Parlamentului consacrată aniversării Zilei Naţionale a României.

El a subliniat că în decursul convieţuirii milenare maghiaro-române au fost multe evenimente istorice care au regăsit cele două comunităţi de aceeaşi parte a baricadei, dar şi destule momente în care s-au aflat pe poziţii adverse.

"Primul Război Mondial, la început, ne-a avut aliaţi, iar finalul ne-a găsit ca adversari. La 1 decembrie, la Alba Iulia, dumneavoastră decideaţi o creştere a teritoriului, populaţiei şi, implicit, realizarea unei poziţii dominante în noul stat creat, deci lucruri pozitive. Pentru noi, aceste evenimente au însemnat pierderea tuturor acestora. Românii de la Alba Iulia erau conştienţi de acest lucru şi din acest motiv au încercat să îndulcească această pierdere prin oferirea unor garanţii pe care le considerau necesare din propria experienţă pentru păstrarea identităţii naţionale a unei comunităţi în situaţia în care aceasta devenea fără voia sa o minoritate pe teritoriul natal", a spus Szabo Odon.

Deputatul a adăugat că, în acest sens, Iuliu Maniu rostea în discursul său de la 1 decembrie 1918 următoarele: "Noi, Onorată Adunare Naţională, privim în înfăptuirea unităţii noastre naţionale un triumf al libertăţii omeneşti. Noi nu voim să devenim din oprimaţi - oprimatori, din asupriţi - asupritori. Noi voim să întronăm pe aceste plaiuri libertatea tuturor neamurilor şi a tuturor cetăţenilor. Noi propunem decretarea unirii cu Regatul României a întregii Transilvanii, a întregului Banat şi a întregului teritoriu locuit de români al Ungariei. Pe aceste teritorii locuiesc însă şi alte neamuri, cu alte însuşiri şi alte tradiţii. Noi nu voim să răpim individualitatea etnică, nici fiinţa naţională a acestor neamuri. Noi nu voim să răpim limba nimănui, ci vrem ca fiecare om să aleagă liber limba şi credinţa în care vrea să trăiască atât în viaţa lui particulară, cât şi în legătură cu viaţa de stat".

"Au urmat lungi aplauze, ceea ce însemna o asumare de către toţi cei prezenţi a acestor deziderate, de altfel regăsite mult mai larg şi mult mai concret în declaraţia finală adoptată. (...) Textul declaraţiei de la Alba Iulia, la articolul 3, înşiruie şase principii fundamentale la alcătuirea noului stat român. Primul principiu, deci considerat a fi cel mai important, prevede, citez: '1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc'", a arătat deputatul.

Szabo Odon a amintit totodată că, la o jumătate de an de la momentul decembrie 1989, eveniment care a marcat recâştigarea libertăţii şi reluarea cursului democratic al ţării, în mai 1990, pe postul naţional de televiziune, Ion Raţiu, "cu eleganţa şi înţelepciunea caracteristice, spunea": "Chintesenţa democraţiei se poate exprima într-o singură frază: voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine! Dacă eşti în stare să faci treaba asta, atunci însemnează că am început să învăţăm ce e democraţia".

"O ţară, când ridică la rang de zi naţională un moment din propria-i istorie, în general caută marcarea câştigării independenţei, schimbării de regim sau desăvârşirea unui ideal de unitate. În toate aceste cazuri, înţelepţii naţiunii caută să înglobeze simţăminte pozitive, comune tuturor cetăţenilor", a adăugat parlamentarul UDMR. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)

Citeşte şi:

VIDEO Parlament: A început şedinţa solemnă dedicată Zilei Naţionale