Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat, miercuri, propunerea legislativă privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor şi a Holocaustului, care prevede introducerea unei discipline şcolare cu acest obiect în planurile-cadru ale învăţământului liceal şi profesional.

Propunerea legislativă modifică şi completează Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 şi Legea nr.174/2019 privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România.

Intervenţiile legislative vizează introducerea disciplinei şcolare "Istoria Evreilor. Holocaustul" în planurile-cadru ale învăţământului liceal şi profesional, parte a trunchiului comun, respectiv instituirea şi acordarea Premiului Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România.

S-au înregistrat 270 de voturi "pentru", opt împotrivă, 25 de abţineri, iar trei deputaţi nu au votat.

"Cultivarea memoriei, învăţarea toleranţei ca exerciţiu de sinceritate şi ca formă de asumare a propriei identităţi nu pot fi desăvârşite fără asumarea trecutului şi fără învăţarea cunoaşterii şi a recunoaşterii. (...) În paralel cu toate măsurile legislative şi instituţionale care au fost adoptate anul trecut, un cadru educaţional prin care tinerii să cunoască şi să înţeleagă ceea ce s-a întâmplat în trecut, ca parte a formării lor ca cetăţeni, are un rol cu totul special şi fundamental. Educaţia şi înţelegerea sunt cele mai bune arme pentru a cultiva democraţia şi libertatea, pentru a contracara intoleranţa şi extremismul", a declarat iniţiatorul propunerii legislative, deputatul Silviu Vexler, care a evocat, în context, memoria dr. Aurel Vainer, preşedinte de onoare al FCER, care a murit recent.

Potrivit lui Vexler, introducerea noii discipline şcolare are ca scop dobândirea de cunoştinţe şi perspective noi despre istoria, cultura şi tradiţiile comunităţilor evreieşti din România, modul în care această minoritate naţională a contribuit la evoluţia şi modernizarea societăţii româneşti de-a lungul timpului, dar şi înţelegerea istoriei Holocaustului din România.

"În acelaşi timp, proiectul are şi o dimensiune morală suplimentară - instituirea şi acordarea Premiului Constantin Caragea, un gest simbolic cu o puternică încărcătură morală. Premiul reprezintă o formă de recunoaştere directă, de încurajare şi apreciere pentru acele persoane instituţii sau ONG-uri care desfăşoară cu merite speciale o activitate esenţială pentru întreaga societate din ţara noastră. În acest mod, astăzi onorăm şi memoria celui care a fost Constantin Caragea, diplomat român din perioada Holocaustului, recunoscut ca drept între popoare. Datorită acţiunilor sale, zeci de mii de evrei au fost salvaţi în cele mai negre clipe ale istoriei", a arătat deputatul.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată în cazul acestui proiect de lege, care urmează să fie supus aprobării de Senat. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)