Preşedintele Senatului, Anca Dragu, consideră că România nu are o finanţare suficientă pentru lupta împotriva traficului de persoane, atrăgând atenţia că este necesară "o întreaga mişcare socială" împotriva acestui flagel.

Ea a transmis acest mesaj la cea de-a VII-a ediţie a Conferinţei "Împreună împotriva traficului de persoane: Provocări ale României în lupta împotriva traficului de persoane", eveniment organizat online, vineri, de Centrul European pentru Educaţie şi Cercetare Juridică şi Freedom House România în cadrul proiectului STOP-AT.

Dragu a citat un raport al Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane, potrivit căruia, în 2020, din cele aproximativ 600 de victime, 80% au fost femei, (...) iar 72% dintre victime au fost traficate cu scopul exploatării sexuale, restul fiind pentru muncă forţată, cerşetorie şi furt.

"Sunt cifre îngrozitoare şi aceste lucruri se întâmplă sub ochii noştri. La nivel politic vedem o lipsă de interes şi de voinţă manifestă şi acumulată în ani de zile, iar perioada de pandemie a încetinit şi mai mult rezultatele şi munca pe care a trebuit să o depunem. E nevoie de un cadru legislativ, este nevoie de aducerea în atenţia publicului a acestui subiect prin orice mijloace. România nu are o finanţare suficientă pentru lupta împotriva traficului de persoane. (...) Traficul de persoane este o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului, este sclavie a erei moderne, pe care, din păcate, o vedem prezentă în foarte multe ţări", a afirmat Dragu.

Potrivit preşedintelui Senatului, este nevoie de un cadru legislativ, instituţii, mecanisme şi finanţare, "de o întreagă mişcare socială împotriva traficului de persoane".

Dragu a explicat consecinţele lipsei de acţiune în acest domeniu.

"Din păcate, România este o ţară în care cifrele privind traficul de persoane arată foarte rău, România este o sursă principală la nivelul UE, este o ţară de origine, ţară tranzit, ţară de destinaţie şi femei, bărbaţi şi copii cad în plasa acestor reţele de trafic de peroane. România şi Irlanda sunt singurele ţări ale UE care anul trecut au fost puse pe lista de monitorizare a Departamentului de Stat al SUA. Situaţia reclamă măsuri urgente şi, dacă recomandările făcute în anii anteriori nu sunt implementate chiar şi parţial, în 2021, România ar putea fi, sau chiar va fi, retrogradată pe nivelul 3 şi ar putea atrage sancţiuni, inclusiv sancţiuni economice, ca să nu mai vorbim de Visa Waver, care cu această ocazie se îndepărtează foarte mult", a adăugat Anca Dragu. AGERPRES/(A - autor: Livia Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)