Propunerile referitoare la educaţia sexuală în şcoli au fost dezbătute intens, miercuri, în plenul Senatului, după ce Comisia pentru muncă a întocmit raport suplimentar de admitere asupra Legii privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului în forma trimisă la promulgare şi de respingere a obiecţiilor formulate de preşedintele României în cererea de reexaminare.

Senatorul PSD Titus Corlăţean a admis că această lege este una bună, ce cuprinde un ansamblu de dispoziţii privind protecţia drepturilor copilului "remarcabile", însă a susţinut că educaţia sexuală în şcoli ar trebui făcută de profesionişti şi nu cu încălcarea drepturilor părinţilor.

"Da, sunt necesare lucruri care trebuie să fie făcute în şcoală, dar nu cu încălcarea dreptului părinţilor, pentru că părintele este cel mai bine plasat să ştie şi gradul de sensibilitate al propriului copil, şi ritmul de evoluţie biologică şi psihologică a copilului (...). Pe de altă parte, şi statul are de făcut, dar într-o formulă corect făcută, de psihologi, medici, oameni profesionişti, nu indivizi care să vină să-mi promoveze anumite ideologii de gen inacceptabile, să vină să profite să calce în picioare inocenţa copiilor (...) PSD va vota în favoarea legii, aşa cum a votat-o Parlamentul României anul trecut", a susţinut Corlăţean.

Senatorul USR PLUS Irineu Darău s-a referit la amendamentele pe care le-a propus, dar au fost respinse de comisie.

"Votul majoritar a afirmat că nu se vrea educaţie sexuală nici măcar o dată pe semestru, că nu se vrea nici măcar numită aşa (n.r. - educaţie sexuală), fiindcă în secolul XXI ne este ruşine de această sintagmă şi nu ne-o permite nici măcar o dată în lege, că nu ne place nici în acord cu particularităţile de vârstă ale copiilor, cum am propus noi, că nu vrem nici din clasa a V-a, că nu e bine să fie predate nici de cadre medicale şi nici să fie obligatorie doar la liceu. Amendamentele noastre au propus succesiv aceste formule de compromis. Nimic nu a fost acceptat, ceea ce înseamnă că, de facto, politicienii noştri vor în secolul XXI, ca până la 18 ani în şcoală, educaţia sexuală să fie un tabu", a afirmat Darău.

În intervenţia sa, liderul grupului senatorial AUR, Claudiu Târziu, a spus că educaţia sexuală nu presupune doar cunoştinţe de "anatomie şi fiziologie", ci şi o "dimensiune morală şi de conştiinţă".

"Dumneavoastră încercaţi prin tot felul de acte normative să determinaţi o schimbare a mentalităţii crezând că prin asta cunoaştem vreun progres. Nu cunoaştem niciun progres, ne întoarcem în peşteră, asta se întâmplă. Îmi manifest satisfacţia că membrii comisiei raportoare au avut înţelepciunea de a păstra textul în forma lui iniţială, aşa cum a fost adoptat de Parlamentul României, şi vă asigur că grupul AUR va vota această lege", a precizat Târziu.

Potrivit liderului AUR, dreptul părinţilor de educare a copiilor după propriile convingeri este prevăzut în Constituţie, iar "noi nu putem fenta Constituţia atunci când facem vreo lege. Respectul pentru libertatea de conştiinţă, pentru viaţa intimă şi familială este, de asemenea, ultra-necesar într-o societate normală la cap".

La rândul său, senatorul neafiliat Diana Şoşoacă a susţinut că în educaţia sexuală a copiilor trebuie să se ţină cont de anumite standarde.

"Dacă vreţi educaţie sexuală, în primul rând trebuie să stabiliţi standardele pe care vă bazaţi educaţia sexuală. Cine face această educaţie sexuală, pentru că discutam despre profesori. Câţi mai au tact pedagogic, câţi mai au har pedagogic, şcoala românească este în declin (...). Contează foarte mult educaţia sexuală, dar contează cum o faci şi pe bazele a ce faci (...). Este foarte important şi după adoptarea acestei iniţiative legislative care vor fi normele care vor impune educaţia sexuală. Nimeni nu poate să anuleze dreptul părinţilor şi educaţia acestora de a apăra minorii. Copiii nu au discernământ, copiii trebuie să fie apăraţi, Codul civil spune că părintele decide pentru copilul său, raportat la situaţia sa, la stadiul său de moralitate, la concepţiile pe care le are", a punctat Şoşoacă.

Plenul Senatului urmează să dea un vot final pe legea dezbătută cel mai probabil săptămâna viitoare.

Actul normativ are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004, în vederea stabilirii mai precise a sensului unor expresii, prevederii posibilităţii desemnării drept persoană care să asigure creşterea şi îngrijirea copilului, pe lângă rudele până la gradul III, şi a altor persoane faţă de care acesta a dezvoltat relaţii de ataşament sau s-a bucurat de viaţa de familie. De asemenea, legea prevede redefinirea serviciilor de tip rezidenţial, precum şi instituirea unei indemnizaţii lunare de sprijin pentru familia sau persoana care a primit în plasament sau este tutore al unui copil, pe perioada în care asigură creşterea şi îngrijirea copilului.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului a făcut obiectul unei sesizări de neconstituţionalitate din partea preşedintelui Klaus Iohannis, însă CCR a respins obiecţiunile formulate de şeful statului, care a retrimis legea în Parlament. AGERPRES/(A, AS - autor: Sorinel Peneş, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)