Comisiile pentru afaceri europene ale Senatelor României şi Franţei au discutat, miercuri, în cadrul unei reuniuni online, despre strategia de vaccinare anti-COVID la nivelul statelor membre ale UE, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), extinderea Uniunii Europene, Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), biodiversitatea şi conservarea mediului în zonele litorale.

În deschiderea reuniunii, preşedintele Senatului, Anca Dragu, a prezentat viziunea privind PNRR, precum şi preocupările în domeniul climei, digitalizării sănătăţii, stimulării competitivităţii în afaceri, cu accent pe inovare digitală, promovarea inteligenţei artificiale, precum şi pe consolidarea sistemului fiscal, potrivit unui comunicat al Senatului transmis, joi, AGERPRES.

"De asemenea, suntem preocupaţi atât noi, cât şi partea franceză de prioritizarea investiţiilor pentru tineri şi pentru promovarea unor politici pentru generaţia tânără", a precizat Dragu.

Preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, Angel Tîlvăr, a evidenţiat că, pentru România, modul în care UE s-a mobilizat pentru a face faţă pandemiei COVID-19 a reprezentat un argument pro-european. "A fost o provocare la nivelul UE, iar UE dovedeşte că este un proiect fezabil şi viabil care merită încurajat şi merită susţinut", a adăugat el.

Tîlvăr a menţionat, în privinţa nivelului absorbţiei fondurilor PNRR şi utilizării acestora, că în România, întotdeauna, discuţia privind absorbţia fondurilor europene a ocupat un loc primordial pe agenda dezbaterilor politice. "Fondurile europene au reprezentat o formă de redresare, o manieră de ne reveni din punct de vedere economic, de a recupera decalajele", a explicat el.

Potrivit senatorului, extinderea UE a reprezentat una dintre priorităţile ţării noastre în perioada în care a asigurat Preşedinţia Consiliului UE.

"În privinţa extinderii, ambiţiile statelor trebuie să fie legate şi de felul în care setul de valori comune şi principiile europene sunt satisfăcute. (...) Acest proces trebuie bazat pe principii foarte clare, principii care stau la baza proiectului european", a susţinut Angel Tâlvăr.

Senatorul Gabriela Creţu a precizat, la rândul său, că aprobarea mecanismului de redresare şi rezilienţă s-a realizat "sub presiunea" epidemiei de COVID-19. "Dar, nu are destule legături cu epidemia, cu măsura în care statele membre au fost afectate de aceasta şi nici cu dezechilibrele cu care se confrunta anterior Uniunea Europeană - inegalităţile dintre statele membre şi din interiorul statelor membre, structura euro şi nevoia de reformare urgentă a sistemului monetar european, precum şi reformarea instituţiilor multilaterale şi creşterea rolului Uniunii. (...) Sperăm că vom ratifica, cu rezervele de rigoare, într-un timp util, Decizia 2053", a menţionat Creţu.

Vicepreşedintele Senatului Robert Cazanciuc s-a referit la Mecanismul de Cooperare şi Verificare, arătând că, în 2007, când România a aderat la UE, a primit şi MCV-ul, "cu gândul că, în felul acesta, va sprijini românii să o ducă mai bine".

"Cu timpul, obiectivele din MCV s-au diversificat, fiind un fel de moving targets, încât am avut în România, la un moment dat, sentimentul că dublul standard este standard acolo unde milioane de români au ales să trăiască mai bine. Dincolo de verificare, MCV înseamnă şi cooperare pentru standarde comune unitare la care să ne raportăm toţi în UE. De aceea, consider că este oportună preluarea cât mai curând a monitorizării României, ca şi în cazul celorlalte state membre UE, doar prin mecanismul general european privind statul de drept, care vizează inclusiv domeniile acoperite în prezent de MCV. Sunt conştient că nici UE şi nici Franţa nu construiesc în locul nostru, căci, fără să ne recunoaştem cu onestitate vulnerabilităţile, ne rămâne să ne uităm cu invidie cum unii zburdă prin Europa, în timp ce noi considerăm că ne facem datoria la frontiera bătrânului continent", a afirmat Cazanciuc.

O altă temă dezbătută de către membrii celor două comisii parlamentare a fost biodiversitate, un domeniu de acţiune din Pactul Verde European şi una dintre cele şase priorităţi ale Comisiei Europene pentru actualul exerciţiu bugetar multianual.

În opinia lui Angel Tîlvăr, pierderea biodiversităţii şi prăbuşirea ecosistemului reprezintă două dintre cele mai mari ameninţări cu care se confruntă umanitatea şi acum, dar şi în perioada următoare.

"În perioada 1997 - 2011, lumea a pierdut între 3,5 şi 18,5 mii de miliarde de euro pe an în sectorul serviciilor ecosistemice şi, aproximativ între 5,5 şi 10,5 mii de miliarde de euro pe an din cauza degradării terenurilor. Biodiversitatea stă la baza securităţii alimentare în Uniunea Europeană şi la nivel mondial. Riscurile pierderii biodiversităţii ne pun în pericol sistemele alimentare", a susţinut preşedintele Comisiei pentru afaceri europene.

La finalul reuniunii, senatorul a adresat omologilor francezi invitaţia de a efectua o vizită de lucru în zona litoralului şi a Deltei Dunării, în contextul în care preocuparea pentru mediu, biodiversitate şi combaterea efectelor climei sunt subiecte comune. AGERPRES/(AS - autor: Sorinel Peneş, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)