Deputaţii au adoptat, miercuri, cu unanimitate de voturi (310), proiectul de lege privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale.

Proiectul are ca obiect de reglementare crearea unei infrastructuri care să permită monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, cu ajutorul unor dispozitive mobile sau fixe, precum şi stabilirea responsabilităţilor autorităţilor implicate în proces.

Deputatul USR PLUS Ştefan-Iulian Lorincz a declarat că legea vine în sprijinul victimelor violenţei domestice lăsate până acum singure în faţa agresorului, acest proiect fiind un prim pas "ignorat" prea mult timp de către clasa politică.

"Prea multe victime, majoritatea femei, au avut de suferit până acum. Multe au plătit cu viaţa indiferenţa legiuitorilor. (...) Anul trecut, 51 de femei au fost ucise în familie. (...) 36% dintre ordinele de protecţie emise în 2019 au fost încălcate, iar procentajul mare - între 40 şi 50% - a fost constant în ultimii cinci ani", a spus deputatul USR PLUS.

Liderul deputaţilor PNL, Gabriel Andronache, a amintit că proiectul a fost iniţiat de către parlamentarii liberali, existând un exemplu perfect de colaborare între autoritatea legislativă, autoritatea executivă şi societatea civilă.

"Au avut loc numeroase consultări pentru a ajunge la această formă. Apreciem sprijinul pe care l-am primit din partea Guvernului", a afirmat Andronache.

Deputatul AUR Dan Tănasă a arătat că proiectul de lege, care vine în sprijinul victimelor violenţei domestice, are nevoie de implementare. "AUR va monitoriza foarte atent şi îndeaproape să implementaţi acest proiect legislativ, pentru că acum o să începeţi să vă certaţi pe bani, pe licitaţii, pe brăţări. (...) Este un moment istoric la care suntem cu toţii parte", a susţinut Tănasă.

La rândul său, deputatul PSD Dumitru Coarnă a afirmat că era nevoie de o asemenea lege, subliniind că problema de fond constă în aplicarea acesteia, respectiv în finanţare.

"Ca să implementăm acest proiect - este benefic, este foarte bun - va trebui să finanţaţi zona respectivă", a adăugat deputatul.

Deputatul UDMR Eva Andreea Csep a pledat pentru schimbarea de mentalitate în comunitate, care începe de la vârste fragede, precum şi pentru educaţia timpurie.

"Educaţia are un rol important şi apoi societatea şi locul de muncă. (...) Modelul de familie pe care îl primeşte un copil îl duce mai departe. Este important ca acei copii să crească în familii liniştite, într-un mediu sănătos, şi aceste brăţări pot salva mai multe vieţi, pentru că în România o treime din ordinele de protecţie date nu sunt respectate. Marea parte din încălcările acestor ordine de protecţie duce la moartea victimei", a subliniat ea.

Proiectul, care a trecut de Comisiile juridică şi de apărare cu mai multe amendamente de tehnică legislativă, faţă de forma adoptată de Senat în 2020, reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică - SIME, modul de utilizare a dispozitivelor electronice de supraveghere şi modul de acţiune în situaţia generării unor alerte, precum şi măsuri de protecţie a datelor din cadrul SIME.

SIME este un ansamblu de sisteme informatice dedicate, aplicaţii, echipamente şi reţele de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, precum şi de dispozitive electronice de supraveghere, destinat monitorizării electronice în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale.

Dispozitivul electronic de supraveghere mobil se montează pe glezna persoanelor supravegheate. Prin excepţie, acest dispozitiv se montează pe braţul persoanei atunci când montarea pe gleznă nu este fizic posibilă sau este contraindicată medical.

Deputaţii au adoptat un amendament conform căruia SIME se mai utilizează în scopul supravegherii la distanţă, potrivit Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit formei iniţiale, adoptată de Senat, SIME se mai utiliza în scopul supravegherii la distanţă a deţinuţilor, potrivit Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, prin amendament fiind astfel eliminat din text cuvântul "deţinuţi".

În cazul în care persoana protejată este un minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani sau o persoană fără discernământ, consimţământul cu privire la utilizarea dispozitivului electronic de supraveghere se exprimă de către reprezentantul legal, cu excepţia situaţiei în care unicul reprezentant legal este chiar persoana supravegheată, caz în care consimţământul se va exprima de către reprezentantul Direcţiei de Asistenţă Socială, prevede un alt amendament.

În scopul prevăzut de proiectul de lege, organul de supraveghere şi/sau operatorul tehnic are dreptul să pătrundă în imobilul unde se execută măsura, fără acordul persoanei supravegheate sau al persoanelor care locuiesc împreună cu aceasta.

Comunicarea între organul de supraveghere şi persoana supravegheată sau persoana protejată realizată prin intermediul unor sisteme de comunicare la distanţă poate fi înregistrată. Înregistrarea se realizează cu informarea prealabilă a persoanei supravegheate sau persoanei protejate, fără a fi necesar acordul acesteia.

Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)