România este mândră să contribuie la lupta constantă pentru valorile cele mai înalte ale umanităţii, fiind prezentă în listele patrimoniului universal cu 8 obiective şi ansambluri cultural-istorice şi naturale, precum şi cu 7 tradiţii pe lista patrimoniului intangibil, a declarat, marţi, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la aderarea ţării noastre la UNESCO.

"În noiembrie 1945, într-o lume care începea reconstrucţia după devastarea şi traumele provocate de cel de al doilea război mondial, constituirea UNESCO era una dintre cele mai importante manifestări ale voinţei umanităţii de a-şi construi un viitor mai bun: "dacă războaiele se nasc în mintea oamenilor, atunci în mintea oamenilor trebuie construită protejarea păcii". Cu această convingere, cu afirmarea acestui principiu s-a pornit la drum în urmă cu 75 de ani. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Cultură şi Ştiinţă (UNESCO) este expresia celor mai nobile idealuri care fundamentează sistemul Naţiunilor Unite: asigurarea păcii şi cooperării internaţionale prin acces la educaţie, eliminarea discriminărilor sociale, protejarea patrimoniului cultural şi natural, încurajarea comunicării şi schimburilor ştiinţifice", a afirmat Orban, la masa rotundă "Patrimoniul mondial UNESCO din România - provocări şi soluţii", organizată de Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

Ludovic Orban a menţionat că România a devenit parte a acestei organizaţii în urmă cu 65 de ani, în iulie 1956, la zece ani de la fondarea acesteia.

"România este mândră să contribuie la această luptă constantă pentru valorile cele mai înalte ale umanităţii. Astăzi suntem prezenţi în listele patrimoniului universal cu 8 obiective şi ansambluri cultural-istorice şi naturale şi cu 7 tradiţii înscrise în lista patrimoniului intangibil. Este rezultatul muncii specialiştilor care au cercetat şi au realizat documentaţia complexă necesară în procesul de nominalizare şi este, de asemenea, rezultatul implicării comunităţilor locale. Să le mulţumim pentru eforturile pe care de decenii le fac pentru a obţine recunoaşterea cuvenită patrimoniului nostru cultural", a adăugat Orban.

El a menţionat că speră ca dezbaterile de anul acesta să ducă la soluţii mai bune şi eficiente pentru valorificarea patrimoniului şi pentru dezvoltarea obiectivelor organizaţiei.

"Material sau non-material, patrimoniul românesc este o realitate vie, care conectează prezentul cu valorile venite din trecut. Voi urmări cu mare interes dezbaterile din anul acesta şi sper ca ele să conducă la soluţii mai bune şi mai eficiente atât pentru valorificarea patrimoniului cât şi pentru dezvoltarea altor obiective ale organizaţiei, pentru educaţie, cultură şi ştiinţă în România", a conchis preşedintele Camerei Deputaţilor. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO