Plenul reunit al Parlamentului a fost informat, miercuri, printr-o scrisoare, de către preşedintele Klaus Iohannis despre forţele şi mijloacele Armatei Române şi ale Ministerului Afacerilor Interne care pot participa, în 2021, la misiuni în afara teritoriului naţional şi despre dislocarea, la nevoie, în România, a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată.

"Apărarea şi asigurarea securităţii României, în actualul context geopolitic dinamic, turbulent şi impredictibil, impun un răspuns naţional de adaptat şi eficient în faţa riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor cu care ne confruntăm, având la bază continuitatea, adaptabilitatea, flexibilitatea, rezilienţa şi predictibilitatea actului decizional al instituţiilor cu atribuţii în aceste domenii. Forţele armate ale României au în vedere creşterea contribuţiei şi a relevanţei României în cadrul comunităţii internaţionale, ca aliat credibil, având ca finalitate apărarea colectivă, asigurarea securităţii statelor membre UE, promovarea stabilităţii şi securităţii regionale şi globale, precum şi cooperarea în vederea combaterii terorismului internaţional şi a grupurilor extremiste violente. În acest context, în anul 2021, Armata României va participa cu forţe şi mijloace la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român sub conducerea NATO, UE, ONU, OSCE, precum şi în cadrul coaliţiei internaţionale anti-ISIL/DAESH în baza angajamentelor naţionale asumate şi cuprinde atât forţele şi mijloacele dislocabile la ordin, cât şi cele aflate în aşteptare pe teritoriul naţional", se arată în scrisoarea şefului statului.

Potrivit preşedintelui, efortul "principal" va fi reprezentat în continuare de participarea cu forţe şi mijloace la operaţia NATO din Afganistan (Resolute Support Mission - RSM) până la începutul lunii mai 2021, cu posibilitatea extinderii acesteia în funcţie de decizia politică aliată, continuarea contribuţiei în cadrul grupului de luptă pentru asigurarea prezenţei înaintate consolidate a NATO din Polonia, precum şi participarea la operaţiile NATO şi UE din Balcanii de Vest (misiunea KFOR şi misiunea EUFOR ALTHEA).

"De asemenea, materializarea contribuţiei Armatei României la Misiunea NATO din Irak (NMI) se va face cu echipe mobile destinate instruirii şi consolidării capabilităţilor de apărare irakiene, concomitent cu participarea în cadrul Coaliţiei internaţionale anti-ISIL/DAESH, pentru combaterea terorismului internaţional", se precizează în scrisoare.

Preşedintele Iohannis menţionează că Ministerul Afacerilor Interne va pune la dispoziţie, în acest an, forţe pentru misiunile Uniunii Europene, OSCE, NATO şi ONU, precum şi în cadrul structurilor de conducere ale acestora, la comandamentele operaţionale din zonele de misiune şi la agenţiile UE.

"Personalul participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului naţional în anul 2021 va avea dotarea tehnică şi armamentul necesare îndeplinirii misiunilor specifice fiecărui teatru de operaţii, iar fondurile financiare sunt asigurate din bugetele alocate Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, am aprobat dislocarea la nevoie în România a forţei răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată/VJTF, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare în anul 2021, în concordanţă cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2021 şi am mandatat ministrul Apărării Naţionale pentru a aproba eventualele modificări în structura compunerea/compunerea VJTF care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2021", mai informează şeful statului în scrisoarea transmisă Parlamentului. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dãdârlat)

Citeşte şi:

LIVE UPDATE VIDEO Şedinţă comună a Parlamentului