Preşedintele Senatului, Anca Dragu, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că poartă discuţii, inclusiv cu reprezentanţi ai societăţii civile, privind chestiunea dărâmării zidurilor din jurul Palatului Parlamentului.

Potrivit Ancăi Dragu, este vorba despre un proiect mai amplu de 'deschidere', care merge 'dincolo de aspectul fizic al dărâmării zidului respectiv'.

În interviul pentru AGERPRES, ea a vorbit şi despre faptul că senatorii urmează să primească tablete, astfel încât să nu mai voteze prin apel telefonic, până la începutul lunii februarie, când va fi supusă votului legea bugetului. De asemenea, va fi introdus un sistem de management al documentelor în instituţie, pentru a fi cunoscut cu exactitate parcursul acestora şi măsura în care sunt respectate termenele prevăzute. Ordinea de zi a Biroului Permanent va fi publicată pe pagina de internet a Senatului, a menţionat preşedintele acestui for.

Despre reducerea numărului de parlamentari, Anca Dragu a declarat că acest subiect va constitui un punct pe agenda comisiei comune Senat-Camera Deputaţilor de modernizare a Codului Electoral.

De asemenea, preşedintele Senatului se va implica în elaborarea unor iniţiative legislative care vizează: creşterea accesului la finanţare pentru companii; combaterea violenţei domestice; implementarea programului "Şcoala de la 8.00 la 17.00", conform căruia, în intervalul 8.00-17.00, elevii vor participa la ore de studiu dimineaţa, la prânz vor avea parte de o masă caldă, iar după-amiaza îşi vor face temele şi se vor putea implica în activităţi extracurriculare.

În domeniul economic, fostul ministru al Finanţelor pledează pentru digitalizare şi implementarea măsurilor care decurg din Pactul Verde, arătând că România trebuie să devină lider în aceste sectoare.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Printre primele obiective pe care le-aţi anunţat se numără creşterea transparenţei şi digitalizarea. Sunt puţine zile de când aţi preluat mandatul, dar sunt măsuri pe care le-aţi luat deja sau intenţionaţi să le implementaţi în perioada imediat următoare?
Anca Dragu: Da, sunt măsuri deja luate şi aici m-aş referi la introducerea tabletelor pentru votul în plen. La Camera Deputaţilor există aceste tablete. La noi, la Senat, încă se votează prin apel telefonic. Am vrut să ne pregătim pentru a avea acest vot funcţional şi coerent în momentul în care vom vota legea bugetului la începutul lunii februarie. Am identificat lipsa unui instrument de management al documentelor în instituţie. Practic, ştim când a intrat un document în instituţie, dar nu ştim parcursul acestui document, unde a stat, câte zile a stat şi noi avem nişte răspunderi regulamentare cu privire la aceste termene. Voi introduce acest sistem de administrare a documentelor în instituţie.

În zona de transparenţă, am decis publicarea ordinii de zi a Biroului Permanent. Până acum aveam numai ora şi data la care se va întruni Biroul Permanent, dar sper că într-o săptămână să avem - poate chiar la următorul Birou Permanent - să avem şi ordinea de zi publicată. Mi-a venit această idee, chiar am primit o întrebare de la o jurnalistă - când a văzut anunţul privind ultimul Birou Permanent - ce avem pe ordinea de zi. M-am dus pe pagina Senatului şi am observat că nu există ordinea de zi publicată şi atunci am luat decizia de a publica aceste informaţii.

AGERPRES: Există timp astfel încât senatorii să aibă aceste dispozitive până ce va fi supusă votului legea bugetului?
Anca Dragu: Da, pentru că am început încă dinainte de Crăciun aceste demersuri. Era un proces deja început la Camera Deputaţilor. Nu este vorba decât de o replicare a acelui efort. Vom avea până la sfârşitul lunii şi o sesiune de training cu senatorii pentru a şti cum să folosească aceste tablete.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Un alt obiectiv pe care l-aţi anunţat este ca proiectele de legi să fie adoptate în baza studiilor de oportunitate. Este fezabil ca pentru fiecare proiect să existe un astfel de studiu?
Anca Dragu: Legislaţia actuală prevede că Guvernul întocmeşte aceste studii de impact. Ele uneori sunt fie ignorate, chiar la nivelul Guvernului sau la nivelul Parlamentului sau în ambele instituţii. Da, aş vrea ca cel puţin principalele legi să aibă la bază aceste studii de impact. Ar trebui să avem şi studii de oportunitate. Ar trebui să avem o relaţie mult mai bună cu Guvernul. La Guvern există resurse umane şi cunoaştere astfel încât să fie urmărite aceste proiecte de legi. Printr-o mai bună cooperare cu Guvernul şi printr-o atitudine mai responsabilă a senatorilor putem să avem legi adoptate pe baza studiilor de impact. Să nu ne imaginăm că de mâine sută la sută se va întâmpla aşa, dar este o direcţie pe care ne vom încadra.

AGERPRES: Un subiect care a revenit periodic în atenţia opiniei publice este îndepărtarea zidului din jurul Palatului Parlamentului. Ce punct de vedere aveţi?
Anca Dragu: Va face parte dintr-un proiect mai amplu prin care doresc să dărâmăm zidurile fizice şi imaginare între Parlament şi cetăţean. După discuţia cu dumneavoastră, am o întâlnire cu reprezentanţi ai societăţii civile care lucrează la un asemenea proiect.

AGERPRES: Este vorba despre realizarea Parcului Uranus?
Anca Dragu: Sunt vreo două proiecte pe masă. Am discutat vineri cu fostul secretar general despre acest proiect, pe care l-au început. Acum voi discuta despre proiectul acesta de dărâmare a zidurilor. Cum spuneam, va fi un proiect mai amplu, care merge dincolo de aspectul fizic al dărâmării zidului şi atât. Este vorba de un proiect amplu de deschidere.

AGERPRES: Există iniţiative legislative pe care vreţi să le depuneţi în perioada următoare?
Anca Dragu: Sunt mai multe domenii pe care îmi voi canaliza atenţia şi puterea, în ceea ce priveşte iniţiativele legislative. Un domeniu important este acela al accesului la finanţare, pentru companii mici, pentru companii mari, pentru că, dacă te uiţi la activitatea economică în România şi la rata de succes al firmelor româneşti, un element important este accesul de multe ori dificil la finanţare. Am cunoştinţele tehnice şi experienţa în acest domeniu, deci va fi un domeniu în care, clar, voi acţiona.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

O altă zonă este aceea a educaţiei şi avem în programul de guvernare această măsură, şcoala de la 8,00 la 17,00, care presupune extinderea programului pilot "Masa caldă", iniţiat de guvernul Cioloş în 2016 şi care, de fapt, este proiectul meu de suflet. Presupune mai mult decât atât, înseamnă că orice copil va merge la şcoală va învăţa la şcoală, va avea activităţi extracurriculare, o nutriţie echilibrată în cadrul şcolii, va face lecţiile acolo şi părinţii vor putea lua copilul acasă la sfârşitul zilei de lucru, astfel încât şi părinţii, şi copiii să poată avea o activitate eficientă. Şi eu sunt mamă şi ştiu ce înseamnă să alergi cu copilul pe drumuri, să îl duci la şcoală, la activităţi, să fii îngrijorat că poate nu este hrănit corespunzător. Acest program însă vizează foarte mult scăderea ratei de abandon şcolar, integrarea copiilor din zonele defavorizate şi, în general, are o componentă socială foarte puternică. Educaţia este prioritatea zero pentru România, după părerea mea.

Un alt domeniu în care mă voi implica activ este violenţa domestică. Mai mult decât atât, vorbim despre protejarea persoanelor vulnerabile, în general, fie că sunt femei sau copii, poate chiar bărbaţi. Dar hărţuirea şi violenţa domestică sunt subiecte, răni deschise încă în societatea românească.

AGERPRES: Aţi încurajat o implicare mai mare a femeilor în viaţa socială şi politică. Care credeţi că sunt principalele motive pentru care femeile nu sunt atât de prezente în funcţii de conducere şi în viaţa politică?
Anca Dragu: Am tot citit despre acest subiect. În funcţii de conducere, în mediul privat, femeile, în România, sunt prezente. Şi studiile arată că acele firme în care consiliile de administraţie au un număr semnificativ de femei au rezultate economice bune. De asemenea, femeile sunt mai prezente în România decât în ţările europene vestice în domeniul tehnologiei informaţiei. În domeniile acestea dure, mai de ştiinţă, în România peste 25% dintre angajaţi sunt femei, pe când media europeană este undeva la vreo 16%. De asemenea, diferenţa de venituri dintre femei şi bărbaţi este cea mai mică în România în comparaţie cu toate ţările europene, de numai 3%. Deci, bărbaţii sunt plătiţi cu 3% mai bine decât femeile. Media europeană, tot aşa, este undeva pe la vreo 14-15%, cred, cu cele mai mari diferenţe în Estonia - 22% şi Germania - 20%, pentru că femeile nu au acces în funcţiile semnificative, importante, mai ales în mediul privat, unde sunt şi salarii mai bune şi bonusuri.

În diferite zone ale economiei şi ale societăţii, România stă bine la reprezentarea femeilor. În politică, într-adevăr, suntem puţin în urmă. Ce pot eu să fac în acest sens este să dau un exemplu femeilor din România că poţi fi lider politic, poţi avea o viaţă armonioasă, echilibrată. Poţi avea şi familie, şi carieră politică, şi carieră profesională. Le poţi face pe toate la fel de bine ca orice alt membru al societăţii. De altfel, eu sunt o feministă, dar nu în sensul în care neg calităţile altora. Cred că femeile şi bărbaţii se completează sau sunt foarte asemănători în foarte multe privinţe. Da, femeile sunt mai grijulii, au capacităţi empatice mai ridicate, dar poate uneori şi stilul mai puţin empatic al bărbaţilor este important în anumite momente în care se iau decizii sau în anumite funcţii.

AGERPRES: Aţi spus totuşi la un moment dat că o femeie într-o funcţie de conducere se confruntă cu faptul că riscă să fie mai contestată. Aţi avut problema aceasta, poate chiar şi acum, de când aţi preluat această funcţie?
Anca Dragu: Nu am avut acest sentiment la Senat. De altfel, cooperarea cu toţi colegii senatori a fost una extraordinară. Până la acest moment, am avut o cooperare foarte bună cu senatorii din toate partidele prezente în Parlament. De asemenea, cu personalul angajat la Senat am relaţii foarte bune. Sunt foarte multe doamne care lucrează în Senat. Nu am simţit această presiune acum.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Care este stadiul fuziunii USR PLUS? Când ar urma să aibă loc congresul pentru alegerea noii conduceri? Aveţi în vedere o funcţie în conducerea partidului?
Anca Dragu: Noi sperăm ca fuziunea să aibă loc în câteva luni. Depinde de ultimul termen pe care îl va acorda instanţa în acest proces juridic, de altfel.

În ceea ce priveşte funcţia de conducere, cred că nu asta este important, să deţii sau nu o funcţie de conducere într-un partid. Contează să împărtăşeşti valorile acelui partid, să munceşti, să te implici. Eu am fost şi membru simplu, am fost şi membru fondator. Şi acum fac parte din Biroul Naţional al Partidului PLUS, dar cred că pot contribui la fel de bine din orice poziţie.

AGERPRES: O măsură pe care aţi susţinut-o în campania electorală este ce a impozitului zero pentru salariul minim. Ministrul Claudiu Năsui a anunţat că agricultura ar putea fi domeniul cel mai potrivit, în vederea implementării progresive a acestei măsuri. Totuşi, printre contestatari sunt şi unii care susţin că o astfel de măsură ar putea încuraja nedeclararea veniturilor reale.
Anca Dragu: Măsura "zero taxe pe salariul minim" vine să îndrepte o nedreptate, aceea a sărăciei în rândul celor care au un serviciu, primesc un salariu, dar care nu este suficient pentru a acoperi un minim necesar. Ca atare, deşi omul munceşte program complet, la sfârşitul lunii, banii pe care îi câştigă nu sunt îndeajuns pentru a-şi asigura un trai considerat cât de cât decent. De aceea am susţinut această măsură care, cum spuneam, îndreaptă o nedreptate. Am constatat că, într-adevăr, în agricultură, situaţia aceasta a sărăciei în muncă este cea mai gravă şi ar trebui într-adevăr adoptată şi implementată treptat, şi pe diferite zone de activitate, şi pe valoarea salariului. În ceea ce priveşte declararea sau nedeclararea veniturilor, aceasta este o problemă de evaziune fiscală, de fapt. Statul trebuie să fie capabil să lupte cu evaziunea fiscală. Noi nu putem face legi pentru o anumită parte, să zicem, o minoritate a societăţii, care nu se conformează regulilor fiscale.

Cu atât mai mult digitalizarea va duce la eliminarea acestor portiţe în ceea ce priveşte evaziunea fiscală. Deci, este o temere pe care nu o împărtăşesc, sinceră să fiu şi prin digitalizarea şi profesionalizarea ANAF, aşa cum le gândim noi, USR PLUS, dar şi în coaliţia de guvernare, aceste elemente vor fi închise.

AGERPRES: Aţi făcut recent referire la constituirea unei comisii parlamentare speciale care să evalueze rapoartele Curţii de Conturi. Ce măsuri ar putea să ia această comisie? De ordin legislativ?
Anca Dragu: Există multe rapoarte ale Curţii de Conturi care se întocmesc, se publică anual. Ele ajung şi la Parlament, la ministere, eventual la companiile de stat. Evaluarea experţilor internaţionali chiar, dar şi a reprezentanţilor Curţii de Conturi, a arătat că aceste rapoarte ar putea fi mai bine fructificate, astfel încât Parlamentul să aibă, de exemplu, o comisie specială care să analizeze toate rapoartele şi să transmită aceste rapoarte către responsabilii de drept şi o responsabilizare politică a şefilor de instituţii, a reprezentanţilor Guvernului, pentru aplicarea concluziilor rapoartelor. Aş dori ca acest proces de evaluare a eficienţei folosirii banului public să fie întărit. E păcat să ne batem joc de resurse. Resursele publice sunt limitate - toate resursele sunt limitate, cu atât mai mult resursele publice. Trebuie să fim mai responsabili când vine vorba de banul public.

AGERPRES: Aţi declarat că susţineţi crearea unei comisii speciale parlamentare pentru identificarea şi rezolvarea inechităţilor din tot sistemul de pensii. În cât timp ar putea fi înfiinţată aceasta şi în cât timp ar putea livra primele rezultate sau concluzii?
Anca Dragu: Legislaţia în domeniul pensiilor, ca şi cea în domeniul salarizării publice, a suferit foarte multe sincope în aceşti 20-30 de ani, astfel încât găsim condiţii similare de muncă şi salarizare, dar pensie diferită şi atunci statului îi revine această responsabilitate de a uniformiza regimul pensiilor publice, de a aduce la un numitor comun toate aceste abateri care s-au întâmplat în timp. Este frustrant să stai lângă un om care are aceeaşi vechime, dar pentru că s-a pensionat pe o altă lege, mai favorabilă, beneficiază de o altă pensie. Trebuie să acordăm o perioadă lungă de timp unei asemenea comisii pentru a analiza situaţia inechităţilor din sistemul public de pensii. Prioritatea mea nu este timpul, ci calitatea acestei munci. Ar fi incorect să spun că vreau să se întâmple în două luni şi rezultatul muncii să fie unul slab. Deci, obiectivul este calitatea evaluării şi pe urmă luarea celor mai bune măsuri.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: În privinţa comisiei care ar urma să analizeze chestiunea numărului de parlamentari, credeţi că veţi avea susţinere şi din partea celorlalte partide?
Anca Dragu: Este posibil. Chiar înainte de discuţia cu dumneavoastră, am avut o întâlnire cu reprezentanţi ai societăţii civile, care militează pentru un cod electoral. Chestiunea celor 300 de parlamentari va fi un punct pe agenda acestei comisii comune Senat-Camera Deputaţilor, de modernizarea a Codului electoral. În acest moment avem şase-şapte legi electorale. Sunt contradicţii chiar în interiorul aceleiaşi legi, între lege şi anexă, între legi. Avem regimuri diferite între diferite tipuri de alegeri, deşi nu are nicio noimă să fie aşa. Ca atare, în acest moment dorim ca această comisie care va fi, sper, la începutul lunii februarie înfiinţată, comisia de Cod electoral, să analizeze toate aspectele legate de procesul electoral din România. Şi, cum spuneam mai devreme, la întâlnirea cu reprezentanţii societăţii civile, la următoarele alegeri, peste patru ani, să avem un Cod electoral suplu, logic, coerent şi să fie - îl văd eu, aşa - un reper pentru alte ţări din Europa care vor să îşi modernizeze sistemul electoral.

AGERPRES: Modelul de mască purtat de Diana Şoşoacă este conform? Aţi primit un răspuns în acest sens?
Anca Dragu: Cred că acest subiect este deja închis. Reprezentanţii în Parlament ai tuturor partidelor au purtat mască. În ceea ce priveşte conformitatea măştii, am analizat legislaţia în vigoare şi nu am găsit detalii cu privire la conformitate. Dar, cum spuneam, după o primă zi în care au fost ceva discuţii, toţi senatorii au venit la şedinţe purtând mască.

AGERPRES: Aţi spus deja că veţi susţine creşterea accesului la finanţare pentru companii. Aş vrea să vă întreb, din calitatea dumneavoastră de economist, care credeţi că ar trebui să fie direcţiile care să fie susţinute în economia românească în perioada următoare?
Anca Dragu: Noi am avut o situaţie foarte ciudată, foarte diferită de ceea ce ştiam înainte: pandemia. Pandemia a accelerat procesul de digitalizare. Am vrut sau n-am vrut, am devenit cu toţii digitali. Sincer, nu cred că vă imaginaţi ca atâtea întâlniri să aibă loc on-line şi să devină, de fapt, cumva maniera implicită de rezolvare a multor activităţi. Instituţiile de stat au fost forţate să apeleze la on-line mai mult decât ar fi făcut-o dacă nu avem contextul pandemic. Ca atare, digitalizarea, clar, trebuie să fie zona pe care să ne îndreptăm.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

Apoi, avem toate măsurile care decurg din Pactul Verde, la nivel european. Trebuie să avem, în general, o viaţă, o activitate economică, mai verde. Transporturi, energie, alimentaţie. Totul să se bazeze pe producţie verde, reciclabilă şi protejarea mediului. Sunt noi domenii de activitate - verde, digital - în care România trebuie să fie lider. Trebuie să dezvoltăm şi să susţinem aceste domenii prin politicile publice. Ele toate sunt cuprinse în programul de guvernare al Alianţei USR PLUS, dar şi al coaliţiei de guvernare şi trebuie să ne transformăm din urmăritori în domenii de activitate în lideri la nivel european.

AGERPRES: Aţi remarcat, la un moment dat, că încrederea în parlamentari este foarte mică şi aş vrea să vă întreb care este mesajul dumneavoastră, ce măsuri veţi susţine pentru a creşte nivelul încrederii?
Anca Dragu: Încrederea este la cote foarte, foarte reduse. Sub 10% dintre români au încredere în Parlament. Încrederea se câştigă foarte greu şi se pierde foarte repede. Această situaţie de neîncredere este rezultatul a 30 de ani de amăgiri, de comportament incorect. Este de datoria noastră, a parlamentarilor, cu atât mai mult a noilor politicieni, să venim alături de oameni, de cetăţeni, să vorbim cu ei, să le spunem ce gândim noi, cum credem că ar trebui să facem. Cum vor ei să se întâmple lucrurile, ce aşteptări au ei de la instituţiile statului şi, împreună, să punem România pe roate. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Mirela Bărbulescu, imagine: Dan Mihalcea, redactare video: Marilena Gheorghiță, montaj: Andrei Cârlan, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO