Comisia de constituţionalitate a acordat marţi raport favorabil pentru iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei României ''Fără penali în funcţii publice'', dar Comisia juridică, coraportoare pentru acest proiect, nu s-a pronunţat încă.

Potrivit preşedintelui Comisiei de Constituţionalitate, senatorul Nicu Fălcoi, la lucrările comisiei, desfăşurate marţi, online, au mai fost prezenţi senatorii Gheorghe Pop, Constantin Cadariu, Csaszar Karoly Zsolt, Mario Oprea şi Marius Nicoară, iar votul favorabil raportului al celor şase senatori a fost unul unanim.

"Este important că am reuşit să adoptăm raportul, deblocând, astfel, parcursul parlamentar al uneia dintre cele mai importante legi din actuala legislatură. Iniţiativa legislativă 'Fără penali", susţinută de USR, este o lege a lustraţiei, care nu va mai permite persoanelor care au încălcat legea să mai facă legi în Parlament sau să mai conducă administraţiile locale, gestionând banul public. Este acum posibil ca referendumul pentru adoptarea ei să se poată desfăşura tot pe 6 decembrie, odată cu alegerile parlamentare", a afirmat Fălcoi.

Potrivit acestuia, Comisia de Constituţionalitate, a trimis, luni, o solicitare către Comisia Juridică pentru a se reuni în şedinţă comună marţi pentru iniţiativa "Fără penali în funcţii publice".

"Comisia juridică nu a răspuns solicitării. Dar sper ca miercuri dimineaţă să se reunească pentru a da raport iniţiativei şi voturile celor două comisii să se cumuleze", a afirmat, marţi, Nicu Fălcoi pentru AGERPRES.

Liderul grupului USR, Radu Mihail, şi-a exprimat speranţa ca iniţiativa să intre în plenul Senatului de miercuri şi fără raport, astfel ca aceasta să fie adoptată şi referendumul pentru modificarea Legii fundamentale să aibă loc pe 6 decembrie, în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare.

"Comisia juridică nu a inclus încă pe ordinea de zi această iniţiativă. Dar legea e mult prea simplă, astfel că poate intra în şedinţa plenului de miercuri. Plenul e suveran. Ordinea de zi a şedinţei de plen de mâine va fi stabilită marţi la Comitetul liderilor", a explicat Radu Mihail pentru AGERPRES.

Propunerea legislativă prevede completarea articolului 37 din Constituţie - Dreptul de a fi ales - cu un nou text, potrivit căruia cetăţenii condamnaţi la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie să nu mai poată fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de preşedinte al României până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.

Camera Deputaţilor a adoptat, pe 14 iulie, propunerea legislativă, iar Senatul este for decizional. Potrivit Constituţiei, pentru a deveni lege, trebuie validat referendumul organizat în 30 de zile de la adoptarea în Senat, în calitate de for decizional. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)