Plenul Senatului se reuneşte, joi, în şedinţă solemnă, pentru a marca 30 de ani de existenţă postdecembristă.

Potrivit programului acestei şedinţe, vor susţine alocuţiuni foşti preşedinţi ai Camerei Superioare a Parlamentului din perioada 1990-2020, va fi lansat un plic filatelic aniversar şi va fi vernisată, în foaier, o expoziţie de fotografie AGERPRES.

Invitaţilor le va fi prezentat proiectul "Grădinile Senatului - Memorial Uranus" în cabinetul preşedintelui Senatului.

*** Potrivit istoricului prezentat pe site-ul instituţiei, Senatul a apărut pe scena politică din ţara noastră la iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în anul 1864, când, prin plebiscitul din 23-26 mai/4-7 iunie, românii s-au pronunţat asupra unui document cu valoare constituţională - "Statutul dezvoltator al Convenţiei de la Paris din 7/19 august 1858". Statutul prevedea instituirea unei noi Camere parlamentare, alături de Adunarea Deputaţilor. În cadrul acestui sistem bicameral, primul Senat al României, care avea şi atribuţii privind controlul constituţionalităţii legilor, a funcţionat ca un 'corp ponderator", ca un factor de echilibru între puterile statului. El era alcătuit din membri de drept (capi ai bisericii şi ai unor autorităţi publice) şi membri numiţi de domnitor (reprezentanţi ai judeţelor şi înalţi funcţionari ai statului).

După 23 august 1944, sub presiunea forţelor sovietice şi comuniste, Senatul a fost desfiinţat printr-un decret din iulie 1946. Parlamentul a fost reorganizat într-un singur corp legislativ, Adunarea Deputaţilor. Această instituţie parlamentară va fi transformată, prin Constituţia din 1948, în Marea Adunare Naţională, organism subordonat total puterii comuniste. Constituţiile din 1952 şi 1965 au menţinut caracterul autoritar al regimului comunist, în condiţiile în care pluralismul politic, libertăţile politice şi civice, principiul separaţiei puterilor în stat erau suprimate, iar puterea legislativă şi cea executivă erau subordonate total comandamentelor ideologice ale partidului unic.

Revoluţia din decembrie 1989 a deschis calea revenirii României la un regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere şi pluralism politic, pe respectarea drepturilor omului, pe separaţia puterilor şi răspunderea guvernanţilor în faţa organelor reprezentative. Prin actele emise de puterea revoluţionară provizorie, în primăvara anului 1990, Senatul a fost reînfiinţat ca instituţie reprezentativă şi legislativă. Renaşterea Senatului, o instituţie de prestigiu a statului român modern, a însemnat şi revenirea ţării la tradiţiile sale democratice şi parlamentare, la un Parlament bicameral, cu adevărat reprezentativ, în conformitate cu standardele statului de drept, se menţionează pe site-ul Senatului. AGERPRES/(AS - editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dãdârlat)