Senatorii au adoptat, marţi, cu unanimitate de voturi (130), propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate.

Potrivit iniţiativei, se realizează punerea în legătură a angajatorului străin cu persoane care au domiciliul în România şi se află în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii unui raport de muncă, finalizată prin încheierea unui contract individual de muncă.

Lucrătorului cetăţean român îi este garantată, înainte de deplasarea către statul de primire, încheierea unei asigurări de sănătate sau, dacă acest lucru este prevăzut de legislaţia naţională a statului respectiv, dovada că s-a depus cerere pentru încheierea unei asigurări de sănătate pentru toate riscurile deplasării.

Potrivit proiectului, lucrătorul sezonier este lucrătorul cetăţean român plasat pe un loc de muncă, pe o perioadă contractuală care nu depăşeşte 90 de zile, pentru a presta o activitate care se desfăşoară în funcţie de succesiunea anotimpurilor, în temeiul unui sau mai multor contracte de muncă sau, după caz, a documentului echivalent acestuia, încheiate pe o perioadă determinată cu un angajator stabilit în statul de primire.

La negocierea acordurilor, înţelegerilor, tratatelor sau convenţiilor prevăzute de iniţiativa legislativă, partea română va urmări respectarea principiului egalităţii de tratament şi a reglementărilor aplicabile în ceea ce priveşte nivelul salariului minim în statul de primire, durata timpului de lucru şi de odihnă, condiţii generale de muncă, sănătate şi securitate în muncă, asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale şi securitate socială.

Pentru lucrătorii sezonieri, la negocierea acordurilor, înţelegerilor, tratatelor sau convenţiilor prevăzute de proiect, partea română negociază inclusiv condiţiile de cazare oferite de angajatori, care trebuie să respecte normele naţionale din statul de primire, rambursarea zilnică a cheltuielilor de masă pe perioada sezonieră şi decontarea cheltuielilor de transport dus-întors către domiciliul din România.

Pentru statele în care contractele individuale de muncă se încheie, potrivit legislaţiei aplicabile în statul respectiv, în forma scrisă, agenţii de plasare au obligaţia de a asigura încheierea acestora de către părţi atât în limba statului în care se află stabilit sau îşi desfăşoară activitatea angajatorul, cât şi în limba română, precum şi punerea la dispoziţia lucrătorului român a acestui contract, înainte de plecarea acestuia din România.

Pentru statele în care forma de angajare nu se realizează prin încheierea unui contract de muncă, agenţii de plasare au obligaţia de a asigura comunicarea şi punerea la dispoziţia lucrătorului cetăţean român, înainte de plecarea acestuia din România, a documentului echivalent contractului de muncă potrivit legislaţiei statului de destinaţie, atât în limba română, cât şi în limba statului în care se află stabilit sau îşi desfăşoară activitatea angajatorul.

"În cazurile în care misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României sunt sesizate de către lucrătorii cetăţeni români angajaţi în străinătate cu privire la încălcarea legislaţiei aplicabile în materie de drepturile muncii şi a clauzelor contractului individual de muncă sau, după caz, dispoziţiilor art.11 alin.(2), acestea transmit sesizările respective autorităţilor locale competente ale statului pe teritoriul căruia işi desfăşoară activitatea angajatorul", mai prevede proiectul.

Senatul este prima cameră sesizată, forul decizional fiind Camera Deputaţilor. AGERPRES/(AS-autor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)