Senatorii au adoptat marţi o propunere legislativă care modifică şi completează OUG 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrarea şi Reglementarea în Comunicaţii, în sensul alinierii conducerii ANCOM la modalitatea de funcţionare a celorlalte autorităţi administrative autonome, cu personalitate juridică, aflate sub control parlamentar şi finanţate integral din venituri proprii, respectiv Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi Autoritatea de Supraveghere Financiară.

S-au înregistrat de 88 de voturi "pentru", 38 "împotrivă" şi 4 abţineri.

Senatoarea USR Silvia Dinică a criticat faptul că prin noul proiect se extinde conducerea ANCOM, de la 3 la 7 membri, "4 dintre aceştia urmând să fie membri de partid", care vor conduce o instituţie până acum independentă, şi a calificat proiectul de lege ca fiind "cu dedicaţie pentru politicienii care nu mai prind un alt mandat".

"Sinecuri pentru politicieni şi o nouă încercare de a îngenunchea politica ANCOM ca autoritate de reglementare responsabilă pentru o piaţă de aproape 4 miliarde de euro. O instituţie performantă a statului român, care a fost dată drept exemplu de bune practici de Comisia Europeană. Legea a fost trecută cu viteza luminii prin Parlament, fără o dezbatere reală - încă un exemplu al modului vechi de face politică pentru interesele proprii, fără să le pese de ceea ce contează pentru societatea noastră şi pentru viitorul ei. Fără nicio justificare reală, se înfiinţează un comitet de reglementare, practic se extinde conducerea ANCOM de la 3 la 7 membri. 4 membri din noua conducere vor putea fi membri de partid. Prin acest artificiu vor ajunge să conducă o instituţie care ar trebui să fie independentă - 4 din 7. Totul cu dedicaţie pentru politicienii care nu vor mai prinde un alt mandat", a spus senatoarea, care a anunţat că USR votează împotriva acestui proiect.

Ea a mai criticat introducerea la Senat la capitolul "experienţă profesională" a celor care conduc ANCOM "alte domenii ale ştiinţelor sociale", "ca să fie loc pentru toată lumea". "Oricine poate conduce o astfel de instituţie", a completat Silvia Dinică.

Potrivit unui amendament adus la proiectul de lege, "funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ANCOM sunt funcţii de demnitate publică asimilate funcţiei de ministru, respectiv secretar de stat, care conferă dreptul la organizarea cabinetului demnitarului, în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare".

Salariul preşedintelui ANCOM se stabileşte la nivelul a 5 salarii medii la nivelul instituţiei aferente lunii ianuarie a fiecărui an, salariul vicepreşedinţilor se stabileşte la nivelul 4,5 salarii medii la nivelul instituţiei, iar remunerarea membrilor Comitetului de reglementare se stabileşte la nivelul a 4 salarii medii la nivelul instituţiei, aferente lunii ianuarie a fiecărui an, prevede un alt amendament.

Conform unui alt amendament, adus de senatori, "hotărârile sunt adoptate cu majoritate simplă. În caz de paritate a voturilor, votul preşedintelui este decisiv".

"Hotărârile adoptate sunt obligatorii pentru toţii membrii; membrii care au votat împotrivă pot solicita consemnarea opiniei separate în procesul - verbal al şedinţei respective. Preşedintele este obligat să emită decizia prevăzută la art 12, alin 3, chiar dacă a votat împotrivă sau nu a fost prezent la şedinţă", prevede un alt amendament.

Sfera reglementărilor care intră în competenţa Comitetului de reglementare şi modalitatea de adoptare a acestora de stabilesc prin regulament propriu al ANCOM.

Membrii Comitetului de reglementare, inclusiv preşedintele şi vicepreşedinţii, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii pentru numire: să fie cetăţeni români, cu o experienţă de cel puţin 5 ani în domeniul comunicaţiilor, în domeniul ştiinţelor inginereşti, în domeniul economic, juridic sau în alte domenii ale ştiinţelor sociale.

Membrii Comitetului de reglementare care în momentul numirii sau pe durata exercitării mandatului se află în una dintre situaţiile de incompatibilitate au la dispoziţie un termen de 3 luni pentru ieşirea din starea de incompatibilitate. Persoana în cauză are obligaţia de a notifica de îndată, în scris, Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din cadrul Camerei Deputaţilor şi Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din cadrul Senatului şi Comisiei economice, industrii şi servicii din cadrul Senatului despre existenţa stării de incompatibilitate, mai prevede proiectul.

Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin hotărâre a Parlamentului, cu avizul Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din cadrul Camerei Deputaţilor, al Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din cadrul Senatului şi al Comisiei economice, industrii şi servicii din cadrul Senatului, la propunerea preşedintelui ANCOM.

Potrivit unui alt amendament, activitatea ANCOM este analizată de Parlament, prin dezbaterea raportului anual, care se prezintă pentru anul anterior, precum şi a rapoartelor specifice întocmite la solicitarea Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din cadrul Camerei Deputaţilor, a Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din cadrul Senatului şi a Comisiei economice, industrii şi servicii din cadrul Senatului. Raportul anual de activitate se depune la cele trei comisii şi la MCSI până la data de 30 aprilie şi se dezbate în prezenţa preşedintelui şi a vicepreşedinţilor ANCOM. Pe marginea raportului anual, comisiile întocmesc şi adoptă un raport care va fi ulterior dezbătut şi votat de plenul Parlamentului în prezenţa preşedintelui şi vicepreşedinţilor ANCOM.

Durata mandatului membrilor Comitetului de reglementare al ANCOM, inclusiv preşedintele şi vicepreşedinţii, este de 6 ani, mandatul putând fi reînnoit o singură dată.

Senatul este cameră decizională în cazul acestui proiect de lege care a fost adoptat de Camera Deputaţilor. AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)