Necesitatea menţinerii unui raport corect de restricţii versus drepturi fundamentale, în cadrul măsurilor de limitare a efectelor pandemiei şi adaptarea rapidă a Senatului la activitatea în format digital în această perioadă au constituit temele abordate de preşedintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, la Conferinţa mondială a preşedinţilor de Parlamente.

Potrivit unui comunicat al Senatului transmis vineri AGERPRES, preşedintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, a participat la prima parte a celei de-a cincea Conferinţe mondiale a preşedinţilor de parlamente, eveniment organizat de Uniunea Interparlamentară, în parteneriat cu Parlamentul Republicii Austria şi Organizaţia Naţiunilor Unite, în format virtual, în perioada 19-20 august.

"În discursul său pe tema dezbaterii generale a conferinţei - Mobilizarea parlamentelor pentru un multilateralism mai eficace în asigurarea păcii şi dezvoltării durabile pentru oameni şi pentru întreaga planetă - preşedintele interimar al Senatului a subliniat rolul activ al Parlamentului României în această perioadă de criză şi faptul că Senatul a continuat să îşi exercite funcţiile de legiferare şi de control, adaptându-se rapid la modul de lucru în format digital. A precizat că actele legislative adoptate în perioada stării de urgenţă şi a stărilor succesive de alertă au vizat, cu precădere, sănătatea cetăţenilor, protecţia categoriilor celor mai vulnerabile, accesul digital la educaţie şi crearea de facilităţi fiscale în economie. Totodată, a readus în atenţie necesitatea menţinerii unui raport corect de restricţii versus drepturi fundamentale, în cadrul măsurilor de limitare a efectelor pandemiei", se arată în comunicatul citat.

Cazanciuc a subliniat rolul central al parlamentelor de apărători ai drepturilor omului şi ai statului de drept, de promotori ai progresului economic şi social la scara întregii societăţi şi de parteneri indispensabili în dialogul şi cooperarea internaţională.

În opinia sa, "în perspectiva noului normal care se prefigurează la nivel global, avem nevoie de parlamente puternice, care să deschidă calea către reconstrucţie şi către un viitor mai bun pentru umanitate".

Preşedintele interimar al Senatului a reafirmat, în contextul sărbătoririi a 75 de ani de la crearea ONU şi a 65 de ani de la aderarea României la Organizaţie, angajamentul României în sprijinul mecanismelor de drept internaţional şi al cooperării multilaterale bazate pe principiile Cartei Naţiunilor Unite.

Potrivit sursei citate, Cazanciuc a prezentat "viziunea sa asupra viitorului multilateralismului, exprimându-se pentru o reînnoire a formatelor de cooperare internaţională şi o regândire a sistemului Naţiunilor Unite, dar şi pentru dezvoltarea colaborării şi parteneriatelor dintre organizaţiile internaţionale, parlamente, autorităţi locale, mediul academic, sectorul privat şi societatea civilă".

"Provocările fără precedent determinate de actuala pandemie impun un răspuns global coerent, în concordanţă cu Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care oferă cadrul necesar pentru depăşirea actualei crize. Va fi nevoie însă ca strategiile elaborate pentru realizarea Obiectivelor Dezvoltării Durabile să fie adaptate la realităţile pandemice şi post-pandemice naţionale şi internaţionale şi aceasta trebuie să fie una dintre preocupările prioritare ale parlamentelor", a subliniat Cazanciuc, citat în comunicat

La Conferinţa mondială a preşedinţilor de parlamente au participat lideri ai forurilor legislative naţionale din peste 100 de ţări de pe toate continentele, reprezentanţi ai adunărilor parlamentare internaţionale, oficiali ONU, experţi şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Programul a inclus prezentări şi discuţii-panel pe teme referitoare la schimbările climatice, economiile incluzive, egalitatea de gen, participarea tinerilor în politică, mobilitatea umană şi rolul parlamentelor în secolul XXI.

Declaraţia finală a reuniunii reflectă angajamentul comun al preşedinţilor de a apăra şi revitaliza multilateralismul şi evidenţiază rolul esenţial al parlamentelor în identificarea şi transpunerea în practică a răspunsurilor la actualele provocări globale.

Conferinţele mondiale ale preşedinţilor de parlamente sunt organizate de Uniunea Interparlamentară (UIP) şi ONU începând cu anul 2000, la un interval de cinci ani, şi au ca obiectiv principal consolidarea dimensiunii parlamentare a guvernanţei globale. Declaraţiile adoptate cu acest prilej ilustrează perspectiva parlamentelor asupra temelor de actualitate ale agendei internaţionale şi definesc obiectivele generale ale cooperării dintre UIP, ONU şi parlamentele naţionale. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)