Camera Deputaţilor a decis, miercuri, ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon.

Proiectul de lege în acest sens a fost adoptat de deputaţi cu 235 voturi ''pentru'', 21 ''împotrivă'' şi 25 abţineri.

Acesta are ca obiect de reglementare declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.

Iniţiativa legislativă prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon.

În acest sens, autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin material şi logistic. Instituţiile publice, din fonduri proprii, precum şi organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot sprijini aceste manifestări. Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

Guvernul şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

Senatorul PSD Titus Corlăţean, unul dintre iniţiatori, a menţionat că proiectul de lege vizează "o simbolistică naţională importantă pentru statul român modern şi contemporan".

"Acest proiect de lege face referire la momentul 4 iunie 1920 atunci când Tratatul de pace de la Trianon a fost semnat de puterile aliate, câştigătoare ale Primului Război Mondial, inclusiv România cu Ungaria, ca succesor al Imperiului austro-ungar. (...) Tratatul de pace de la Trianon a consfinţit recunoaşterea internaţională a frontierelor României reîntregite cu Transilvania unită cu România şi a consacrat drepturile civile şi politice ale românilor care constituiau populaţia majoritară în Transilvania, drepturi pe care aceştia nu le-au avut sub dualitatea austro-ungară", a spus Corlăţean.

El a subliniat că nu este o lege îndreptată împotriva cuiva.

"Nu e o lege îndreptată împotriva unei minorităţi naţionale. Acest moment poate să fie un cadru de dialog la aceeaşi masă, ceea ce nu s-a întâmplat în aceşti ani, a celor care au opinii diferite cu privire la simbolistica lui 4 iunie. (...) Nu este îndreptat împotriva altui stat.Trebuie să luăm notă că în toţi aceşti ani au fost forţe politice la Budapesta, partide cu pusee naţionaliste sau chiar xenofobe, aşa cum este partidul Jobbik sau Fidesz, care au promovat constant şi teorii şi idei politice care ne-au ofensat pe noi ca naţiune română şi proiecte de lege care au deveni legi - legea comemorării tratatului de la Trianon şi legea privind cetăţenia ungară pe criterii etnice", a adăugat Corlăţean.

UDMR a criticat acest proiect pe care îl consideră ''inutil'', liderul formaţiunii, Kelemen Hunor, menţionând că proiectul nu poate schimba nimic.

"Ceea ce în trecut, cu un secol în urmă, pentru naţiunea română a fost o bucurie imensă, pentru naţiunea maghiară şi pentru maghiarii din România a fost o pierdere uriaşă şi o tristeţe imensă. Această stare de fapt nici unii, nici alţii nu mai pot schimba prin astfel de dezbateri şi adoptând acest proiect de lege. (...) Am convingerea că, în această instituţie, în Parlamentul României ar fi mult mai util, mult mai pragmatic, mai aproape de adevărul de azi şi de cel de mâine, dacă am căuta şi dacă am găsi fapte care ne apropie şi nu subiecte care ne despart", a spus Kelemen Hunor.

El s-a întrebat ce se doreşte a se demonstra prin adoptarea acestui proiect.

"Cu Transilvania v-aţi îmbogăţit şi cu noi, cu moştenirea noastră culturală, cu trecutul nostru, cu tot. Condiţiile în care trăieşte o minoritate, felul în care se simte pe pământul natal - depind, în primul şi în primul rând, de dumneavoastră. Noi, cei care am rămas în România, am acceptat că această ţară este şi ţara noastră, este şi căminul nostru şi aici vrem să construim viitorul copiilor noştri. O majoritate puternică, sigură pe sine, o majoritate fără remuşcări, niciodată nu îşi demonstrează puterea în mod ostentativ, nu creează intenţionat situaţii în care celălalt se simte umilit, ofensat şi este batjocorit, stigmatizat, aşa cum s-a întâmplat în ultimele săptămâni cu comunitatea maghiară din România. Până la urmă se pune întrebarea: ce vreţi să demonstraţi cu acest proiect? Şi cui vreţi să demonstraţi? (...) Constat că încă nu s-a terminat competiţia lansată acum trei săptămâni de preşedintele Republicii, competiţie prin care aveţi impresia că, dacă săptămânal veţi demonstra că sunteţi anti-maghiari, aţi rezolvat, automat, toate problemele României", a transmis liderul UDMR.

Liberalii au anunţat că votează proiectul. "PNL va vota acest proiect de lege. Acest lucru sper că este clar pentru toată lumea şi nu mai este cazul să facem speculaţii. (...) Noi susţinem această iniţiativă pe care o considerăm salutară", a declarat deputatul liberal Daniel Gheorghe.

"Este important 4 iunie 1920 pentru că este momentul în care se pune capăt Imperiului austro-ungar sau dublei monarhii. (...) Cred că Tratatul de la Trianon nu poate fi pus în niciun fel sub semnul întrebării. (...) Cred că şi domnul prim-ministru al Ungariei Viktor Orban ar trebui să-şi modifice hărţile pe care le deţine în biroul dumnealui şi să-şi dea seamă că orice tentativă de a reveni asupra unor realităţi anterioare Tratatului de la Trianon este vetustă, injustă şi penibilă din punct de vedere moral şi al tratatelor internaţionale. PNL, partidul Brătienilor, va vota şi va susţine în deplinătatea sa acest act normativ care vine în momentul centenarului Tratatului de la Trianon", a spus deputatul liberal.

Deputatul minorităţilor Varujan Pambuccian a anunţat că este în favoarea acestui proiect.

"Grupul minorităţilor va vota pentru acest proiect de lege. (...) Niciunul dintre popoarele pe care le reprezintă grupul nostru nu priveşte în niciun fel acest proiect ca un moment împotriva poporului maghiar. Absolut deloc. Este un moment care a consfinţit România Mare. (...) Pentru noi România Mare a însemnat un moment extraordinar de important, a însemnat un moment care a transformat idealurile din Proclamaţia de la Alba Iulia în realităţi şi rolul nostru este, printre altele, să transformăm în realităţi toate idealurile de atunci. (...) Ca armean, vreau să spun că România Mare a fost primul stat din lume care ne-a oferit adăpost în momentul în care fugeam de genocid, lucrul acesta nu o să-l uităm", a adăugat Pambuccian.

Şi PMP a susţinut acest proiect. "Este o zi istorică. Trebuie să avem curajul să ne asumăm istoria realist, nu cum ar dori unii sau alţii în funcţie de interesele de conjunctură. (...) PMP, în semn de profund respect pentru istoria României, va vota pentru acest proiect", a arătat liderul deputaţilor PMP Marius Paşcan.

Camera Deputaţilor este for decizional. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dãdârlat)