Senatul a respins, marţi, în calitate de for decizional, propunerea legislativă privind Statutul autonomiei personale a comunităţii maghiare din România şi propunerea legislativă privind Legea cadru a autonomiei personale a comunităţilor naţionale, acte normative iniţiate de foşti parlamentari UDMR, în 2004.

Senatorii au votat în favoarea rapoartelor de respingere ale celor două proiecte, întocmite de Comisia de administraţie a Senatului în noiembrie 2004, înregistrându-se pentru fiecare dintre ele, 121 de voturi "pentru" şi 9 'împotrivă' (UDMR).

Cele două proiecte, iniţiate de foştii parlamentari Kovacs Zoltan, Pecsi Ferenc, Szilagyi Zsolt, Toro T. Tibor şi Sogor Csaba, au fost respinse şi de Camera Deputaţilor, în calitate de prim for legislativ sesizat, în septembrie 2004.

Prima propunere legislativă are ca obiect de reglementare Statutul autonomiei personale a comunităţii maghiare din România, prin crearea bazei juridice pentru înfiinţarea autorităţii administrativ-teritoriale specializate privind gestionarea problemelor comunităţii maghiare din România, care include păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale.

Propunerea legislativă privind Legea cadru a autonomiei personale a comunităţilor naţionale prevede reglementări cu privire la instituirea autonomiei personale a comunităţilor naţionale, potrivit căreia o minoritate naţională care a întreţinut relaţii strânse cu statul român o perioada îndelungată are dreptul de a înfiinţa instituţii proprii de autoguvernare la nivel local şi naţional cărora le sunt stabilite competenţele şi atribuţiile specifice autoguvernării, organele de conducere actele ce pot fi adoptate precum şi crearea unor unităţi administrativ-teritoriale cu statute speciale.

Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a subliniat că este bine să fie scos "din fişetele de rezervă ale Senatului" orice proiect "care este apt să genereze anumite lucruri care nu au ce căuta în mileniul trei".

"Întotdeauna am respectat şi respect etnicii maghiari. Cel mai important lucru este ca în mileniul trei să găsim punţi de colaborare şi nu punţi de dezbinare (...) Este foarte bine ca lucrurile să se desfăşoare foarte transparent şi este foarte bine să scoatem din fişetele de rezervă, din dulapurile Senatului, orice proiect care este apt să genereze dezbinare, care este apt să genereze anumite lucruri care nu au ce căuta în mileniul trei", a spus Daniel Fenechiu, în plenul Senatului.

Senatorul PSD Şerban Nicolae a subliniat votul constant al parlamentarilor PSD, din ultimii 30 de ani, "împotriva oricăror tendinţe separatiste, segregaţioniste, autonomiste pe criterii etnice, pseudoculturale sau fals istorice".

"În anul 2005, Guvernul PD-PNL, PNL de astăzi, susţinut de Băsescu, a propus ca proiect de lege Statutul minorităţilor naţionale, cu acelaşi obiect. Partidele care au votat împotrivă au fost PSD, Partidul Conservator şi Partidul România Mare. (...) Asemenea iniţiative care aparţin unor extremişti, nu aparţin UDMR, sunt încurajate de mici slăbiciuni politicianiste (...) Tot în acea perioadă, Guvernul PNL ceda cu mărinimie moştenirea culturală Gojdu (...), unde se află un complex comercial astăzi. Toate aceste gesturi blochează memoria Tratatului de la Trianon (...) care a consfinţit graniţele României Mari (...) Sper ca data aceasta parlamentarii PNL să nu repete votul din 2005", a menţionat Şerban Nicolae.

El a subliniat că PSD respectă "toţi cetăţenii români, indiferent de etnie, plătitori de taxe şi impozite şi trăitori pe aceste meleaguri", respinge iniţiativele "fără ură, fără patimă" şi se va asigura că România rămâne în graniţele sale fireşti.

Senatorul Tanczos Barna a explicat că UDMR este, de câteva zile, martoră la o "avalanşă de acuzaţii şi critici", deşi Uniunea este "un partener serios pe care se poate baza orice formaţiune politică".

"Suntem formaţiunea politică care nu şi-a schimbat nici denumirea, din ideologia, nici principiile care stau la baza ideologiei sale politice. Suntem o uniune care reprezintă interesele comunităţii maghiare din România (...). Programul nostru politic a fost, tot timpul, unul transparent, clar şi cunoscut atât pentru partenerii noştri, cât şi pentru adversari, atât pentru serviciile secrete din România, cât şi pentru cele din străinătate, de ambasade şi de organizaţii internaţionale pentru protecţia drepturilor omului. Suntem o formaţiune politică cunoscută şi recunoscută. Această comunitate maghiară din România luptă pentru păstrarea identităţii culturale şi lingvistice, prin metode democratice, parlamentare şi guvernamentale", a spus senatorul UDMR Tanczos Barna.

Tanczos Barna a adăugat că senatorii UDMR susţin "aceleaşi principii pe baza cărora foştii colegi au formulat cele două proiecte de lege care după 16 ani de aşteptare au ajuns în plenul Senatului" şi a justificat votul în favoarea acestor proiecte.

"Susţinem şi astăzi principiile introduse, încă din 1993, în programul politic al UDMR - autoguvernarea şi autodeterminarea popoarelor. Susţinem şi astăzi că autonomia culturală, cea teritorială sau autonomia personală sunt soluţii democratice, sunt cele mai potrivite pentru păstrarea identităţii culturale şi lingvistice ale unei minorităţi naţionale", a menţionat Tanczos Barna. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)