Liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, a precizat luni că în proiectul de modificare a Codului administrativ, care urmează să fie dezbătut în Camera Deputaţilor, nu există obligaţia de folosire a limbii maghiare ca a doua limbă oficială în Transilvania, "aceasta fiind o afirmaţie falsă, cu tentă de a scandaliza", şi că modificările din proiect nu sunt noi sau secrete.

El a amintit că, de altfel, proiectul a fost introdus pe ordinea de zi a Parlamentului în octombrie 2019, când OUG 57/2019 care aproba Codul administrativ era atacată la Curtea Constituţională de Instituţia Avocatului Poporului, "şi exista pericolul ca, în cazul în care se declara neconstituţională această lege în procedură parlamentară, să nu existe nicio altă propunere legislativă cu privire la Codul administrativ".

"Şi acest lucru este scris în expunerea de motive a proiectului legislativ. În acest proiect legislativ, 99% este forma preluată din forma Codului administrativ aprobată de către Parlament în 2018 şi sunt câteva modificări, care niciuna dintre ele nu sunt neobişnuite, nu sunt secrete, sunt chestiuni despre care UDMR a vorbit de-a lungul timpului. Acest subiect care a declanşat, practic, acest scandal este evident continuarea ideii de a încerca a justifica declaraţia - pentru noi total de neacceptat - a preşedintelui Iohannis referitor şi la limba maghiară şi la adresa comunităţii maghiare. Acest proiect legislativ, alături de alte 78 de proiecte, iniţiate de toate formaţiunile din Parlament, în contextul acesta al pandemiei, a trecut tacit prin Senat şi urmează a fi dezbătut în Camera Deputaţilor", a explicat senatorul UDMR pentru AGERPRES.

El a adăugat că acest proiect nu schimbă procentul de 20% din vechiul Cod administrativ, votat de Parlament.

"Procentul este în continuare de 20% şi este în vigoare acest procent - din 2001 - de 19 ani este în vigoare şi este prevăzut în proiectul UDMR. Dar s-a făcut o afirmaţie falsă cu tentă de scandaliza, şi anume aceea că prin acest proiect se impune obligaţia de a folosire a limbii materne ca fiind a doua limbă oficială în Transilvania şi aşa mai departe. În primul rând că nu este vorba despre aşa ceva. În al doilea rând, i-aş spune domnului deputat de la PNL (Florin Roman - n.r.), care a fost foarte vehement în aceste zile, că dânsul a dat un vot în iulie 2018 exact pe această formulă în Parlament şi nu i s-a părut ceva ieşit din comun, pentru că nici nu este ceva ieşit din comun. (...) Textul legal în vigoare din 2001 spune aşa: "autorităţile (...) asigură folosirea limbii materne ale comunităţilor". Deci, este vorba de a asigura folosirea limbii minorităţii naţionale atât timp cât ai 20%. Dacă există într-o comunitate administrativ-teritorială 20% comunitate etnică - maghiară, germană, slovacă, tătară şi aşa mai departe, de 19 ani există această obligaţie a autorităţilor enumerate în lege de a asigura folosirea limbii materne, care înseamnă că te poţi adresa acestor autorităţi - care sunt enumerate în lege - şi în limba ta maternă şi primeşti răspuns şi în limba ta maternă. Nu s-a schimbat absolut nimic şi acest lucru este confirmat şi prin votul domnului deputat de la PNL din 2018", a susţinut Cseke Attila.

El a menţionat că atunci când Ordonanţa 57, respectiv Codul administrativ în forma guvernamentală şi forma aflată în vigoare, a trecut în Senat anul trecut, în 2 octombrie, în mod tacit, "fără a se dezbate în comisiile de specialitate şi în plen, "nimeni nu s-a scandalizat, nimeni nu s-a revoltat". AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)