Preşedintele Partidului Mişcarea Populară (PMP), Eugen Tomac, a susţinut, miercuri, că adoptarea tacită de Camera Deputaţilor a proiectului privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc reprezintă "una dintre cele mai mari umilinţe pe care o putea aduce Parlamentul poporului român şi României, un semnal de slăbiciune din punct de vedere politic".

"Este una dintre cele mai mari umilinţe pe care o putea aduce Parlamentul poporului român şi României, într-un moment de criză. Condamn ferm lipsa de loialitate a parlamentarilor care conduc această instituţie în această perioadă, pentru că din punct de vedere politic este un semnal de slăbiciune adoptarea acestui proiect", a declarat, pentru AGERPRES, liderul PMP.

Tomac a afirmat că, pe data de 12 martie, conducerea Camerei Deputaţilor a respins, în Biroul permanent, propunerea PMP ca acest proiect să fie introdus pe ordinea de zi şi respins.

"Nu este posibil ca un document atât periculos din punct de vedere al iniţiativei în sine să fie adoptat chiar şi tacit. Pe 12 martie, în şedinţa liderilor de grupuri parlamentare, domnul Marius Paşcan, liderul grupurilor PMP, a solicitat ca acest proiect să fie propus pe ordinea de zi şi respins, lucru confirmat de stenograma şedinţei din 12 martie. Însă conducerea Camerei Deputaţilor, în Biroul permanent, a respins această propunere şi a lăsat ca legea să treacă, lucru care este de nepermis şi condamnabil, pentru că nu putem, de dragul unor înţelegeri de conjunctură care există între PSD şi UDMR, statul român să fie pus într-o asemenea umilinţă, pe care noi o condamnăm", a explicat Tomac.

Camera Deputaţilor a adoptat tacit proiectul privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, acesta urmând să intre în dezbaterea Senatului, care este for decizional.

Proiectul prevede ca "Ţinutul Secuiesc" să devină regiune autonomă cu personalitate juridică.

Statutul de autonomie, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc, prevede actul normativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare ca judeţele Covasna, Harghita şi o parte din judeţul Mureş să constituie o regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român. În proiect sunt redate limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc, pentru care este prevăzută şi o organizare administrativă proprie, cu autorităţi publice şi instituţii proprii la toate nivelurile, conferirea unor competenţe specifice, folosirea limbii maghiare ca limbă oficială a Ţinutului Secuiesc şi a simbolurilor naţiunii maghiare. AGERPRES/(A, AS - autor: Sorinel Peneş, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)