Deputatul PNL Marilen Pirtea a afirmat luni că, în urmă cu 30 de ani, românii au dovedit că imposibilul este posibil şi că misiunea din prezent este de a evita greşelile trecutului.

"România este o ţară mare, nu doar prin comparaţie, ci şi prin destinul ei, adesea excepţional, chiar dacă subminat de periodice surpări ale încrederii în sine. Avem atuuri pe care le ignorăm cu prea multă uşurinţă şi una dintre misiunile noastre este să le aducem la suprafaţă. Suntem încă departe de binele pe care îl merităm, dar consider că ne-am îndepărtat suficient de răul care ameninţa să ne aneantizeze. În urmă cu 30 de ani am dovedit că imposibilul este posibil. Acum misiunea noastră, poate paradoxal, este mai dificilă să demonstrăm că posibilul este posibil, că este posibil să fim europeni, nu doar la mod declarativ, ci prin acţiunea noastră directă, că este posibil să evităm greşelile trecutului, cele făcute cu voie sau fără de voie, aşa cum ne învaţă înţelepţii şi că nu mai cedăm ispitelor, ifoselor, dar şi prostiei şi ticăloşiei unor auto-intitulaţi salvatori ai neamului, că este posibil să nu mai batjocorim democraţia şi libertatea în numele unor idei şi al unor idoli de mucava şi al unor ideologii ale societăţilor deschide, că este posibil în fine să facem din normalitate noua formă prin care respirăm aerului acestei ţări", a spus deputatul liberal, la şedinţa solemnă a Parlamentului consacrată împlinirii a 30 de ani de la Revoluţie.

El a subliniat că, la 30 de ani de la Revoluţie, nu mai este loc de "experimente sterile şi deturnări cinice ale realităţii".

"Singurul miraj pe care ni-l mai permitem să îl urmăm este cel al muncii importante şi al proiectelor îndrăzneţe. La mulţi ani, noii Românii - una a educaţiei, a adevărului, a curajului şi a normalităţii!", a spus Pirtea.

Deputatul liberal a evocat evenimentele din decembrie 1989.

"În tinereţea lor zburdalnică, Petre Ţuţea şi Emil Cioran visau la o Românie cât populaţia Chinei şi destinul cultural al Franţei, la modul hiperbolic cei doi gânditori fixau nişte repere şi jalonau un drum. Enormitatea viziunii şi îndrăzneala cugetului nu trebuie însă să ne sperie. În urmă cu doar 30 de ani, întâlnirile precum cea de astăzi erau de neconceput. Să nu uităm nicio clipă atunci când ne plângem de nerealizările noastre care este punctul de plecare în actuala aventură istorică, doar un miracol a făcut să nu rămânem pe vecie prizonierii dictaturii, ai imposturii şi minciunii. Împotriva acelei stări s-au ridicat la început tinerii Timişoarei, apoi bătrânii Timişoarei şi la câteva zilei după ei întreaga ţară. Flacăra libertăţii care a cuprins România a pârjolit un trecut ajuns în faza putreziciunii morale, a sărăciei endemice şi a subdezvoltării programate cu cinism. Semnificaţia acelor zile din Decembrie 1989 este multiplă şi vedem azi profund pilduitoare", a arătat el.

Liberalul a subliniat că Timişoara ar trebui să figureze pe "lista monumentelor protejate ale libertăţii, civismului şi demnităţii".

"Viaţa noastră de zi cu zi nu se desfăşoară într-un multiplex, în decoruri strălucitoare şi cu vedete de cinema seducătoare. Trăim într-un film documentar cu bunele şi relele noastre, cu aspiraţiile şi neîmplinirile, cu cedările şi erorile noastre. 30 de ani de convulsii acut morale şi dureroase la nivel social ne-au arătat cât de adâncă a fost rana lumii noastre şi de cât de nepotrivit a fost tratamentul. A sosit vremea unei medicaţii cu efecte verificate care să şteargă urmele dureroase ale experimentelor eşuate. Este timpul responsabilităţii şi al efortului raţional. Nădăjduiesc că vom putea în anii care vin să ne ridicăm la înălţimea tuturor acestor provocări", a declarat Pirtea.

Deputatul PNL a vorbit şi despre românii din străinătate. "Văd în acest proces istoric dureros mai degrabă o reacţie la anii când România a fost transformată de ideologia comunistă într-o vastă temniţă. Plecarea românilor reprezintă schijele unui război cu noi înşine pe care generaţia mea are obligaţia de a-l opri. Suntem datori faţă de cei care vin după noi la un armistiţiu moral", a afirmat Marilen Pirtea. AGERPRES/(A - autor: Florentina Peia, editor: Andreea Rotaru, editor online: Irina Giurgiu)