Ziua Naţională trebuie să fie în primul rând un moment al unităţii şi este nevoie de un proiect naţional pentru a face lucruri semnificative pentru România, a declarat, luni, preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu la şedinţa solemnă a Parlamentului.

"Istoria este mai mult decât mărturia trecutului, fără istorie nu am ştii cine suntem sau încotro vrem să ne îndreptăm. Istoria ne influenţează prezentul şi ne inspiră să construim viitorul. De aceea, Ziua Naţională este unul dintre acele momente în care putem vorbi deschis despre modul în care trebuie folosită experienţa înaintaşilor noştri pentru a aduce această naţiune mai departe, iar prima lecţie care îmi vine în minte când mă gândesc la Marea Unire de la 1918 este că aceasta a fost posibilă pentru că toţi românii au fost capabili să se unească în spatele unui proiect naţional, să creadă cu toată fiinţa în el şi să îl ducă la îndeplinire cu multă încredere şi voinţă. Acesta este motivul pentru care Ziua Naţională ar trebui să fie în primul rând un moment al unităţii, dar unitatea nu trebuie invocată numai acum şi nicidecum festivistă", a afirmat Ciolacu.

El a arătat că "unitatea este deja în ADN-ul societăţii" româneşti.

"Unitatea a fost întotdeauna acolo, este parte din identitatea noastră naţională, trebuie doar să o regăsim pentru că numai aşa putem să ne îndreptăm către viitorul pe care îi înaintaşii noştri de la 1918 l-au visat pentru ţara lor", a adăugat Ciolacu.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a mai spus că societatea românească pare "mai fracturată ca oricând".

"Din păcate, la mai bine de 100 de ani de la Marea Unire prea puţini dintre noi se mai gândesc la unitatea noastră, pentru unii unitatea nu îşi mai găseşte locul în realitate. Se vorbeşte mai des ca oricând de război şi de lucruri care ne despart. Toate acestea fac ca societatea românească după mai bine de 100 de ani să pară mai fracturată ca oricând. Ne uităm în jur şi vedem cum grupuri întregi sunt pe cont propriu, preferând confortul propriilor noastre bule sociale, închidem ermetic, dăm like unii altora şi nouă, astfel încât să fim fericiţi că suntem validaţi. Nu mai vedem nimic în rest, doar multă neîncredere faţă de ceilalţi pe care nu îi înţelegem şi de aceea îi respingem pentru tot ceea ce reprezintă, toate ideile pe care le au sau convingerile politice", a menţionat Marcel Ciolacu.

Acesta a subliniat că milioane de români au plecat peste hotare şi este nevoie de un proiect naţional.

"Din păcate, toată această radicalizare ne-a măcinat încrederea în noi ca popor. Mulţi şi-au pierdut speranţa şi au ales să plece peste hotare. Milioane de români pe care încă nu reuşim să îi convingem să se întoarcă acasă. Sigur, avem foarte multe excepţii care încă trezesc în noi mândria de a fi români. Dar excepţiile nu fac o naţiune. Doar noi toţi, împreună. De aceea, vă spun: avem nevoie urgent de un proiect naţional în care să credem. Putem învinge această frână mentală de la nivelul societăţii, doar dacă ne vom da mâna din nou şi să începem cu toţii să construim ceva semnificativ pentru România", a mai spus Ciolacu.

El a pledat pentru renunţarea la ambiţii şi disensiuni şi reaprinderea "sentimentului pierdut al unităţii".

"Eu vă invit pe toţi cei prezenţi astăzi aici să reaprindem sentimentul pierdut al unităţii şi al unui viitor mai bun pentru ţara noastră. Acesta este sentimentul cu care au murit în suflet eroii de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Acesta este sentimentul tuturor celor care au luptat pentru a înfăptui România Mare. O Românie pe care am moştenit-o şi pe care trebuie să o ducem mai departe. Să lăsăm deoparte ambiţiile şi disensiunile şi să aducem mai repede viitorul pe care românii îl aşteaptă. Atât cei din ţară, cât şi cei care au fost nevoiţi să plece. Unitatea nu trebuie invocată o dată pe an într-un cadru festiv. Trebuie să trăim cu ea. Pentru că este un sentiment sănătos dat de istoria noastră. Un sentiment care să ne ducă acolo unde ne este locul. Vă invit să începem acest drum de aici", a adăugat preşedintele Camerei Deputaţilor. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Cătălin Alexandru, editori online: Irina Giurgiu, Adrian Dădârlat)